Dobrogea tată, Dobrogea!!! - Renașterea.
Începe... A câta oară oare?...
Dorm la Copac, nici nu mai știu când sunt în vis și când sunt în realitate.
E un moment în care ceața se ridică, iar Barca mă lasă pe un mal...
...pășesc și simt imediat mirosul de mentă sălbatică. E clar, sunt în Dobrogea. Doar aici roua e parfumată cu cimbrișor și mentă, doar aici mai poți vedea crâmpeie din valurile de Colilie ce unduiau altădată peste câmpii ondulate. Doar aici poți închide ochii, spunând - Sunt treaz și doar aici poți deschide ochii spunând - Acum Visez!
Mă așez la marginea unui drum. Și privesc.
Trec Păsările. De fapt nu trec... redau ținutului acestuia vechi suflarea Vieții. Cuvântul care a fost, este și va fi, în vecii vecilor!
Zbor...
...zbor, trecând de granița conveniențelor așazisei civilizații umane, zbor acolo unde nu există constrângeri generate de lăcomie, neputință sau orgoliu. Miroase a mentă... și cimbrișor... atât de sălbatic...
Dobrogea tată, Dobrogea!
Comentarii
Trimiteți un comentariu