Review Nikon D810



 Am alocat 6 luni testărilor noului aparat de rezoluție mare, realizat de Nikon. Urmașul lui Nikon D800, numit acum D810. La exterior nimic nu trădează schimbările, numai utilizarea lui poate releva evoluția lui D800 spre D810. Primele schimbări le-am remarcat la nivelul senzorului, o dată prin eliminarea completă a filtrului low-pass - ca o paranteză, la Nikon D800E exista o formă modificată de filtru, care la D810 a fost eliminat complet - și a doua oară prin schimbarea comportamentului senzorului la expuneri lungi, de peste 1 secundă, unde nu am mai fost nevoit să activez funcția Long exposure NR atunci când fotografiam noaptea cadrele cu Galaxia, având expuneri de 30 sec. Asta deoarece acum nu mai am probleme de genul pixeli fierbinți în cadre cu expuneri foarte lungi, probleme care se rezolvau numai cu activarea funcției numite mai sus.





  Avantajul imediat obținut - reducerea consumului bateriei cu 50%, implicit un număr mai mare de cadre la time lapse-ul realizat noaptea.
 Am remarcat și plaja dinamică enormă a senzorului, ceea ce-mi permite să fac acum adevărate aroganțe fotografice, în situații de-a dreptul imposibile. Acolo unde se credea că doar realizarea de cadre HDR poate rezolva situația, se poate fotografia liniștit doar un singur cadru, care este apoi editat cu Capture NX-D, program gratuit de conversie Nef, net superior la nivel de calitate față de orice altă soluție. Doar viteza de lucru și conversie ține deoparte utilizatorii de LR, dar aceștia habar nu au ce ignoră...










 Postez și portrete realizate în condiții de plajă dinamică extremă, ptr a demonstra ce poate noul senzor, fără ajutor dat de un bliț sau blendă.







 Mai adaug celebra situație numită în trecut - pisică neagră pe zăpadă - care definea capacitatea de plajă dinamică DR și expunere corectă a unui film argentic și a hârtiei foto. Numai că am schimbat pisica cu niște cai...





 Personal, fotografiez toate cadrele fără ajutorul filtrelor ND, iar la fotografiile de noapte cu Luna sau alte surse de lumină în cadru, nu-mi fac probleme că nu-mi ies fotografiile. Sunt atent doar la o expunere cât mai corectă.







  Mai vreau să adaug și o caracteristică aparte, comportamentul senzorului la cadre ce ulterior le convertesc în alb-negru. Nivelul și numărul de nuanțe de gri este unul care mă satisface pe deplin, iar reproducerea pielii umane chiar în condiții grele de iluminare mi-a oferit mari bucurii. Postez cadre transformate în alb-negru ptr a ilustra afirmațiile.

















  Trec la evaluarea performanțelor de sensibilitate luminoasă, numite valori Iso, unde am ales să fac testarea în teren, în condiții real life, nu în studio cu lumină controlată, ce poate avantaja aparatul. Situația clasică ptr mine este fotografia de wild life, unde mai mereu elementul care lipsește  este lumina. Bine, uneori lipsește chiar și wild life-ul, cel cu pene sau cu păr...
 La valori mici iso, detaliile reproduse sunt ireproșabile, problemele apar de obicei la iso mare, așa că am început testul de la valori  peste 1000 Iso, și voi atașa cadrele de ansamblu plus un crop 100%

                                                                       Iso 1250



                                                                       Iso 3200


                                                                         Iso 6400



                                                                    Iso 12800



                                                                   Iso 25600



                                                                       Iso 51200


     Menționez că am dezactivat funcția de Noise Reduction. Aveți dovada clară că trebuie să vă temeți să lăsați aparatul pe AutoIso, așa cum fac eu. Limitați valoarea maximă la 6400 Iso și veți avea rezultate pr care o să mă pomeniți.
     Adaug teste Iso la o sedință de fotografie de Portret, unde am urmărit și felul în care este reprodusă textura și culoarea pielii subiectului. Nu am folosit blitz sau blendă.

                                                                    Iso 3600


                                                                      Iso 5600

                                                                         Iso 6400

                                                                      Iso 7200

                                                                     Iso 10.000

Fiecare poate trage propriile concluzii din aceste imagini. Eu sunt mai mult decât mulțumit!

 Am evaluat apoi modulul de Autofocus, după ce am avut câteva frustrări cu cel de la Nikon D800, care s-a decalibrat ușor în timp și mi-a creeat ceva nemulțumiri. Așa că am fost extrem de atent la ce-mi oferă noul aparat. Testul suprem, evident, fotografia de Wild Life, iar de aici am ales ca subiect probabil unul dintre cele mai dificil de urmărit, cu autofocusul, subiecte - pasărea numită Alcedo atthis - Kingfisher - Pescărel albastru - Ivan pescarul. Nu sunt multe persoane care au putut fotografia în zbor o succesiune de mai multe cadre cu el venind spre aparat, și să poată menține focusul pe subiect. Zboara extrem, repet, extrem de repede și cu schimbări bruște de direcție stânga-dreapta, ceea ce-l face coșmarul tuturor când e vorba de focalizare. Ptr mine, realizarea din cadrul acestui test este un record, aparatul a putut menține focalizarea pe el, iar dovada este mai jos





  Am verificat comportamentul în situația în care un subiect zboară peste un fundal aglomerat, fapt ce poate pune în dificultate sistemele de focalizare. Foarte bine și aici.




 Apoi am testat situațiile în care subiectul este mascat de elemente care pot distrage focalizarea de la subiectul propriuzis. Iar am avut un comportament foarte bun.



 Următoarele cadre sunt din categoria Pană... ultraușor!



 Am lăsat la urmă o situație de coșmar ptr fotografi, focalizarea cu un obiectiv ultraluminos în situația de iluminare stradală folosind lămpi cu vapori de mercur, acele becuri stradale care dau cea mai proastă formă de iluminare din punct de vedere fotografic. Aici nu prea am văzut comportament bun, era doar o loterie la aparatele pe care le-am avut. Cu D810 am avut surpriza de a constata că nu mai am celebrul backfocus la iluminare artificială. Am tras noaptea într-un parc, folosind D810 + Nikon 20/1,8G la diafragma de 1,8 și selectând punct lateral stânga, problematic la D800. A focalizat impecabil de fiecare dată, iar aici am avut cea mai mare surpriză/satisfacție! În sfârșit scăpam de coșmarul focalizării la trecerile de la lumină naturală, la cea artificială, dar de cea mai proastă calitate. Atașez  și crop 100% la cadrul inițial



  Continui cu un subiect la care modulul de Autofocus este foarte important, de comportamentul lui depinzând satisfacțiile utilizatorului - Fotografia de Wild Life, despre care mulți spun că nu ar fi tocmai punctul forte al acestui aparat. Eu îi contrazic cu rezultatele prezentate mai jos, făcând și câteva specificații.
 Avem acum un aparat care poate fotografia la o rezoluție enormă, ceea ce-mi permite să fac crop masiv și să să am totuși detalii bogate







 Faptul că pot alege crop direct de la fotografiere îmi permite să fac o decupare de 1,2x sau 1,5x, ceea ce transformă instantaneu orice teleobiectiv în unul cu o focală de 1,2x respectiv 1,5x mai mare, și nu sunt nevoit să trag fișiere enorme în cazul în care am un subiect mai mic în cadru, trec numai pe crop de 1,2x și am 24 Mpix rezoluție, sau trec pe crop de 1,5x și voi avea 15,6 Mpix, iar dacă mă pot apropia de subiectul acela, pot reveni imediat la fullframe si voi trage cu 36 Mpix. Transform un teleobiectiv fix într-un zoom. Adică, ptr teleul meu de 600 mm voi avea un zoom de 600-900 mm și rezoluție pe senzor de 36Mpix - 15,6 Mpix. Foarte practic. Avem un aparat care poate fi transformat din Fullframe în DX și invers, foarte rapid. Pentre cei care apreciază formatul pătrat mai este prezent un crop care imită formatul 5x6,  aducând senzorul la formatul 30x20mm.

 Postez alte cadre Wild Life ptr exemplificare
















 Postez câteva portrete realizate în condiții de iluminare cât mai variate.












  Iar acum pun un cadru cu care am evaluat reproducerea pe canalul de roșu, chiar și în situație de iluminare foarte dură, deoarece acest canal de culoare are tendința să producă zone arse, așa cum pe albastru se produce mai mult zgomot. Am saturat mult cadrul, și nu avem probleme pe canalele de culoare. Evident, dacă expunem corect...


 Trec la fotografia de peisaj, cu multitudinea de situații de iluminare, punând accent pe contralumină și pe fotografia de noapte, unde aparatul este incredibil de flexibil

















 Fotografie de peisaj, noaptea









 La genul acesta de fotografie avem o funcție care a trecut neobservată, dar care poate elimina necesitatea unei telecomenzi cu blocare ptr realizarea cadrelor cu expunere mai lungă de 30 sec. Este vorba de funcția Time, cu care facem acest tip de expuneri. Apăsăm declanșatorul o dată, aparatul începe să expună, și o va face până apăsăm din nou declanșatorul, moment în care este oprită expunerea cadrului. Extrem de folositor!

 La fotografia de studio, nimic de reproșat, e un capitol în care Nikon D810 excelează.






 Ergonomia aparatului este neschimbată de la D800, de la care moștenește și grip-ul suplimentar, în care se poate pune o a doua baterie, sau un set de 8 acumulatori R6, ceea ce face să crească cadența de fotografiat pe crop de 1,2x și pe cel de 1,5x de la 6 cadre/sec la 7 cadre/sec, folositor în sport și Wild Life. Mărirea buffer-ului față de cel prezent pe D800 este o altă îmbunătățire apreciată de mine.
 Pe partea de filmare avem acum 60 fps la rezoluția  FullHD, plus ieșirea necompresată pe HDMI, iar expunerea manuală este ajutată de funcția Zebra, care semnalează zonele arse în cadru, Focalizarea pe modul video este îmbunătățită, dar obiectivele foto nu sunt optimizate ptr focalizarea eficient în modul video, așa că recomand modul manual de focalizare, atunci când se poate.
 Bateria aparatului asigură la fotografiat în rezoluția maximă cam 1200 cadre, iar în cazul în care tragem time lapse, crește peste 1600 cadre, eu am ajuns și la 1800 cadre.

  La sfârșit notez un posibil bug.
  Când folosesc Grip și pun 8 acumulatori R6, iar din meniul aparatului specific tip  Ni-MH HR6 (AA Ni-MH) la puncul d12 constat că acumulatorii din grip sunt semnalați că se descarcă extrem de rapid, deci nu am autonomia pe care o aveam la D800, dar dacă pun la punctul d12 - R6 LR 6(AA alcaline) păstrând totuși acumulatori NI-MH, constat că autonomia devine extrem de mare, mult mai mare decât aveam cu setările corecte pe un Nikon D800. Problema e că la  anumite tipuri de acumulatori, la cei foarte performanți, gen Eneloop negru, apare uneori o blocare a aparatului în momentul în care se descarcă acumulatorii din grip și se trece automat pe cel din aparat. La momentul acelei treceri e posibil să aveți cadre de genul acesta







Repet, ptr cei care abia așteaptă să spună Nikon - e prost, e prost. Vorbesc de o setare eronată din meniu, care poate duce la această situație. Vă spun să știți care e cauza. Problema e că, la setarea corectă a sursei de alimentare din grip, în cazul în care avem Ni-MH R6, se descarcă cam repede acumulatorii.

 la editare, când am cadre subexpuse, noaptea, sau dacă sunt zone negre, gri închis ziua, dar subexpus cadrul, și vreau să recuperez detaliile în acele zone închise ca nuanță, apare o virare spre violet a zonelo închise. Am remarcat acest comportament la toate aparatele noi, care au Expeed 4, deci nu este de la senzor. Fenomenul l-am întâlnit la D4s și la D5300, e rar, subtil, greu de remarcat dacă nu faceți editări grave.

 Adaug ceva ce mi-a scăpat. Am tras foarte multe secvențe time lapse, urmează să fac acum un montaj video. Ce am remarcat, față de Nikon D800, care oricum făcea treabă grozavă, e faptul că au introdus o funcție de trecere mai lină între scenele cu iluminare variabilă, de genul trecerii de la zi la noapte, trecere care nu se putea realiza cu funcția time lapse direct din aparat, trebuie să faci fotografii și apoi cu un program dedicat time lapse se făceau ajustările de iluminare între cadre ptr o trecere cursivă, fără pâlpâiri. Ei bine, funcția implementată în D810 și în D4s face trecerea asta direct din aparat, și treaba chiar funcționează bine. Ptr mine este una dintre înbunătățirile cele mai folositoare, alături de autofocusul nou. Cum am filmul montat pun link.

 Închei aici, cu speranța că am acoperit toate aspectele importante în funcționalitatea acestul model.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

OM 1 - Preview. The Show Must Go On!

Cum e cu Autofocus-ul

Olympus OM D E-M 1 Mk II review - or how can you win, when everyone else thinks that you have lost…