În Tufișuri - cu Mircea Bezergheanu

    Când am crescut mărișor, mentorul meu mi-a pus o secure în mână, și m-a pus să tai un arbust. După ce l-am tăiat m-a făcut să-mi simt rușinea, povestindu-mi că fiecare element care mă înconjoară este însuflețit. M-a învățat să cer voie Pădurii atunci când am nevoie de lemn. Ptr că lemnul a însoțit neamul meu de la naștere, din covata în care am fost legănați, pănă la trecerea în lumea celor drepți, într-o ladă din scânduri. Neamul meu și-a scris secretele în lemn, în port și în cântec/limbă. Iar cheia e pusă bine, în inima noastră. Nu degeaba-mi spunea - deschide-ți inima, și ascultă-ți chemarea, indiferent ce-ți vor spune cei puși să-ți mutileze Sufletul, cu reguli și programe școlare.  Apoi, mi-a pus un cuțit în mână, și m-a îndemnat să iau o viață... și am luat-o. M-a învățat să nu clipesc, privind cum o viața se duce. Și am privit, fără să clipesc...  Am învățat că evoluția mea este un proces crud, aparent ilogic, bazat pe suferința celui mai sla...

     Cum este, când în drum spre Casă, ești nevoit să treci zilnic prin Poarta Raiului? Cum este când, încercând să aperi drumul și Casa de tâlhari, ești călcat în picioare, scuipat și batjocorit de cei mulți, ce-și doresc TOTUL, rapid, acum, aici? Cum este când ști că viața ta viitoare este oglinda faptelor și gândurilor tale? CUM?..    Am fost singur o perioadă, între Crăciun și Bobotează. Singur singurel, toți localnicii erau coborâți în sat, ptr sărbători. M-au lăsat Strajă, și am crezut că nu voi rezista. Am avut zile cu - 25 grade, iar aparatele începeau să sufere, bateriile cedau una după alta. Uneori mă temeam, dar Sufletul m-a împins mereu spre stâncile din jur, la întâlnirea cu Spiritul locului. Sună ca-n Avatar. Dar ce am trăit acolo, în liniștea aia... depășește cu mult orice film. Nu poți trece de bariere, fără suferință, iar cine nu acceptă suferința, rămâne captiv în iluzoria lume materială.      ...

 Câteva luni am întors obiectivul pe toate părțile, încercând să-mi fac o idee. Per ansamblu am fost surprins de calitățile lui optice, iar dacă mă gândesc la preț... piesa merită toată atenția. Singurul element care-l mai trage în jos puțin este viteza de focalizare, care nu se ridică la performanțele superteleobiectivelor, care au prețuri de 5-7 ori mai mari, ce-i drept.  Dar dacă tot vorbim despre fotografie, hai să punem fotografiile pe masă!  Am început cu fotografiile realizate la distanțe mari și foarte mari, deoarece aici stau rău multe obiective. Așa că am făcut ceva peisaje ptr a evalua comportamentul la distanțe de peste 20-30 m. La primul cadru atașez și un crop 100%. Fotografia este realizată la F5,6, adică la deschidere maximă a diafragmei, zona în care dorim de cele mai multe ori să folosim obiectivul, ptr a câștiga lumină.   După cum se vede, detaliile sunt reproduse excelent. Din acea clipă am realizat că pot folosi acest obiectiv cu dia...