Dobrogea de dincolo de înțelegerea mea. Decapitări și incendieri
Există o Graniță. Este linia subțire dintre viață și moarte, între a face și a nu face, între oameni si bestii, între placere dementă și nevoie de supraviețuire. Am stat zilele astea pe linie. Martor. Am vrut să nu mă implic, dar sufletul meu s-a frânt de durere. Am intervenit, devenind la rândul meu o brută. Am vorbit limba simplificată a brutelor. Trei zile am fost numai Furtună, gardian la Granița către nonuman. Totul a început acum 4 zile, când am plecat spre Enisala, unde urma să-l aștept până a doua zi pe Bogdan Ciungara, prietenul meu din Brașov. Să-i arăt Dobrogea. Cum am ajuns acolo, am urcat la Cetate, iar pe dealurile de lângă aceasta am întâlnit primul semn - un tânăr cioban tocmai prinsese o Vulpe într-un laț, pe care apoi a ucis-o cu lovituri de bâtă... Eram prea departe, nu am putut interveni, iar neputința mi-a creat o stare foarte neplăcută. Am înoptat pe delaurile acelea, nu vroiam să mai întâlnesc nici o ființă umană. Am ...
















Comentarii
Trimiteți un comentariu