Treceți la conținutul principal

Review Olympus OM D E-M 1 MkII. Sau cum să câștigi atunci când toți cred că ai pierdut....


Toate fotografiile din acest review au fost trase în format ORF și convertite în Tiff/Jpeg cu programul PhaseOne - Capture1.  Deoarece trag doar Neutral iar culorile și contrastul în acest caz sunt mai șterse decât ce vedem în realitate am prelucrat fotografiile la nivel de contrast și saturație. Sunt și multe cadre la care nu am fost nevoit să intervin absolut deloc după conversie. Cine are o problemă cu acest aspect să fie sănătos. Voi posta o arhivă cu cadre la rezoluție maximă precum și fișierele ORF, așa încât să fie toată lumea mulțumită.    Citirea acestui material NU ESTE OBLIGATORIE.

  Voi scrie acest material încercând să exprim senzațiile prin care am trecut din momentul în care am hotărât să provoc soarta, renunțând la titlul de Ambasador Nikon în Romania, ptr. a mă arunca cu capul înainte într-o mare învolburată și plină de necunoscute. Cu numai câteva luni în urmă dovedeam ignoranță, râzând de sistemele mirorless, indiferent de cine le produce. Ce-i drept, eram atras de un obiectiv nou produs de Fuji, dar aparatele aveau cam toate mari probleme de autonomie, iar ptr mine asta era o problemă vitală. Fotografiez cu săptămânile prin locuri unde nu am surse de electricitate, astfel încât nici dacă luam o sacoșă de baterii nu mă vedeam rezolvând problemele. Din ignoranță am omis faptul că producătorii se străduiesc să ofere în aceste sisteme funcții care nu se regăsesc în sistemele clasice, DSLR. Cumva, pe sub ochii mei au trecut ani de evoluție tehnologică, iar contactul serios cu primul sistem care mi-a oferit autonomie decentă și o gamă completă de obiective a fost un mare șoc. Nu e niciodată prea târziu să recunoști că ai greșit...
 Doar întâmplarea a făcut ca o trusă Olympus completă să ajungă la mine după numai 5 zile de la anunțul meu public în care spuneam că am refuzat propunerea ptr. o nouă funcție de ambasador Nikon și caut un sistem nou, mirorless, cu care să-mi provoc toată cariera.
 Sincer... nu-i dădeam șanse prea mari. Eram tributar gândirii conservatoare, care-mi spunea că un senzor mic NU POATE fi mai bun decât un senzor de mari dimensiuni.
 Ei bine... de aici începe spectacolul. Voi încerca să prezint ce am descoperit în curtea senzorilor mici. Am căutat pe internet informații, dar ce am găsit ori era simplist realizat, ori acoperea doar o nișă îngustă, în funcție de genul de fotografie în care era specializat realizatorul materialului. Am citit manualul de 2 ori, am citit cât mai mult material despre acest sistem, unde se regăsesc 2 jucători - Olympus și Panasonic, am căutat documentația cu patentele înregistrate în Japonia ptr tehnologiile din aparatele acestea, apoi m-am pus pe studiat și făcut asocieri. Totul dublat cu ieșiri zilnice la fotografiat, astfel încât după numai 2-3 luni am la activ peste 100,000 de cadre realizate cu cât mai multe obiective, din care enumăr
 - Olympus 8 mm fisheye,
 - Olympus 7-14/2,8 PRO
 - Olympus 12-40/2,8 PRO,
 - Olympus 40-150/2,8 PRO
 - Olympus 25/1,2 PRO,
 - Olympus 75/1,8
 - Olympus 12-100/4 PRO
 - Olympus 300/4 PRO
 - Olympus 30/3,5 macro
 - Olympus 60/2,8 macro
 Cred că am suficient material din care să pot trage niște concluzii pertinente, metodele mele de testare fiind aceleași cu care am testat ani de zile echipamentele ptr Nikon. asta presupunea ieșiri în teren, realizarea testelor în condiții meteo cât mai variate, de la ger și zăpadă prin munți la condiții de deșert sau călduri mari cu praf în vulcanii din insulele Canare.
 Problema mea este că oricât m-am străduit să nu fac comparații directe cu sistemul de la Nikon, tot am căzut în acest păcat, eram curios să văd ce pierdeam trecând la un senzor mai mic. Uimit am descoperit că de fapt mai mult câștigam... Și hai să vă arat ce anume



 Primul lucru pe care l-am remarcat la acest sistem a fost stabilizarea incredibilă, de domeniul fantasticului. Reușeam să fotografiez din mână acolo unde nu puteam fotografia cu trepiedul deoarece vântul lua pe sus si trepied si aparat. Aveți aici exemplul cu fotografii realizare la timpi de 2-3-4 secunde fără trepied. Aici eram la Roque Nublo, noaptea, imediat după apus, pe un vânt infernal. Trepiedul era un accesoriu inutil.


 Urmează cadre realizate pe niște stânci bătute constant de valuri care mișcau trepiedul chiar dacă mă apăsam pe el... am preferat să trag din mână aceste cadre realizate ziua cu filtrul ND 1000 montat pe obiectivul 12-40/2,8 PRO.



 Au urmat serii de fotografii realizate într-o peșteră, unde nu aveam loc sau timp să montez trepied, așa că am tras din mână, sprijinit de stânci.




 Acest avantaj nu ține de dimensiunea senzorului, este doar o tehnologie excelentă, integrată în aparat - IBIS. În schimb, următoarea funcție merge deja mână în mână cu dimensiunea mai mică a senzorului, folosind o realitate fizica în avantajul acestui sistem foto.
  Se știe că la fotografia macro - dar și la portretele cu diafragmă deschisă sub 1,8 și distanțe mici ptr incadrare mai bună a capului - avem mari probleme cu lărgimea zonei de clar, așa numitul DOF. Astfel, dacă voi fotografia la macro/close up un subiect folosind un senzor DX sau FF voi constata că la F8 nu am toată insecta in focus, de fapt voi avea doar o zonă extrem de mică în zona clară. Asta mă va forța să folosesc 2 metode, să închid diafragma sau să fac focus stacking.
 Dacă închid diafragma, voi fi nevoit să măresc valoarea Iso, pierzând plajă dinamică - DR - și detalii.
 dacă folosesc tehnica focus stacking voi fi nevoit să fotografiez doar subeicte moarte sau imobile, doar de pe trepied, consumând peste 10-30 min la fiecare cadru.
 Ei bine, Olympus a împlementat foarte eficient funcția de Focus Stacking în meniul aparatului iar dimensiunea redusă a senzorului ne oferă deja primul avantaj - avem un DOF  mai mare și nu trebuie să închidem diafragma pierzând la valoarea Iso și la DR.
 Astfel, combinând DOF-ul mare chiar la diafragme deschise cu funcția Focus Stacking putem fotografia orice subiect astfel încât acesta să fie complet in zona de clar și să nu fim nici afectați de fenomenul difracției. Implementarea mi-a permis chiar să fotografiez subiecte vii care se mișcau ușor, ori subiecte mișcate de adierea vântului. Aveam cam 6 situații reușite din 10. Aparatul realizează la o declanșare o succesiune de cadre - setabile de la 2 la 199 cadre - mutând focalizarea din obiectiv după fiecare expunere din succesiune. expunerea durează sub o secundă în general, iar stabilizarea face ca acele expuneri succesive să fie relativ aliniate. Urmează a doua etapă a funcției, etapă care are 2 variante. Prima e salvarea acelor cadre ptr a putea fi ansamblate ulterior în calculator ca un cadru focus stacking folosind Photoshop sau diverse programe dedicate. În forma asta putem avea până la 199 de cadre ORF adică Raw la rezoluție maximă, ptr fiecare expunere.
 A doua opțiune este de a lăsa aparatul să combine cadrele între ele, având astfel în circa 15-20 sec un cadru Jpeg la rezoluția max cu fotografia deja compusă. Doar că în acastă situație vor fi doar 9 cadre din care se va realiza compunerea finală. Cadrele ORF vor fi și ele salvate pe card, dacă vrem să mai facem treaba și pe un calculator.  Eu sunt total satisfăcut de rezultatul cadrelor montate de aparat. Postez câteva mai jos, iar in primele aveți același subiect fotografiat cu și fără funcția de focus stacking.









 Alte cadre realizate cu funcția activată






     Postez câteva cadre macro fără Focus Stacking





 



La urmă am lăsat un cadru imposibil de realizat cu tehnica focus stacking folosind aparatul meu DSLR. Asta deoarece insecta era vie, în mișcare ușoară, iar după 3-4 secunde și-a luat zborul. Cu un aparat DSLR aș fi avut nevoie să montez trepied - aici am tras din mână - si ar fi durat cam 15 min să fac toate cele 9 cadre cu ajustările de focus necesare. Realizam astfel încă o dată că sistemul acesta îmi oferea unelte ptr a face cadre pe care le-aș fi ratat  clar cu un sistem DSLR.



 Funcția de Focus stacking cu ansamblare direct din aparat poate fi activată doar cu un număr limitat de obiective, cele din gama PRO și cele dedicate macro. Acele obiective conțin în procesorul lor intern un tabel cu algoritmul de modificare a planului de focalizare, ptr. ca aparatul să nu mai piardă putere de procesare în timp ce expune multiplu. Aparatul va recunoaște obiectivul și va folosi schema de focalizare specifică fiecărui obiectiv în parte. Am descoperit că unul dintre obiectivele la care mi-aș fi dorit să am funcția integrată nu este în lista celor care se califică. Mă refer la Olympus 25/1,2 și am să vă arat la ce aș folosi această funcție când fotografiez cu acest obiectiv, care nu este macro.

Am un portret pe care-l voi fotografia în semiprofil cu diafragmă deschisă la maxim. Folosind funcția FS voi putea avea ambi ochi în clar. Simplu si eficient.
 Cu imaginea asta dezvolt alt subiect care este înțeles greșit de către utilizatorii de FF, iar greșeala asta o făceam și eu până am lucrat și cu sistemul micro4/3 Olympus. Anume, credeam că nu voi putea face portrete având DOF foarte mic, cu fundal blurat frumos. Teoria așa spune și spune corect, la sistemul cu senzor mai mic am un dof mai larg. Daaar tocmai acum constat că nu e chiar excesiv de larg și că rezolva MAREA problemă la FF când trageam portret cap cu obiective ce aveau diafragmă foarte deschisă. În sensul că este extrem, extrem, extrem de dificil să ai ambi ochi în zona de clar, iar la cea mai mică mișcare a capului spre un semiprofil adio unul dintre ochi, asta în cazul în care trag cu f1,4 că dacă fac aroganța să trag cu un Canon și ob. 85 la f 1,2 fotografia este deja compromisă de DOF-ul de numai 3-4 mm. De aceia, folosind un aparat FF eram mereu forțat să închid diafragma la 2,2 sau chiar 2,8-3,5 când fotografiam portrete tip cap, chiar dacă obiectivul era unul cu f1,4 sau f1,2. Fizica nu ne permite altă abordare. Dar sistemul micro 4/3 mi-a oferit posibilitatea de a fotografia cu diaf de 1,2 chiar de la distanța minimă de focalizare. Dacă folosesc și funcția focus stacking deja nu mai am limite de compoziție. Obiectivele care suportă ansamblarea directă în aparat cu funcția focus stacking identificate de mine ar fi -  
  - Olympus 12-40/2,8 PRO,
 - Olympus 40-150/2,8 PRO
 - Olympus 300/4 PRO
 - Olympus 30/3,5 macro
 - Olympus 60/2,8 macro




 Să vă mai spun ce revelație am avut că și la portret, ca și la macro, faptul că aveam un dof mai mare la diafragme deschise îmi oferea avantajul unei valori mai mici iso atunci când fotografiam portrete în lumină slabă? Ptr. că eu trag portrete în orice condiții, uneori chiar și după apusul soarelui, fără a folosi niciodată blitz-uri.




 La fel și la Wild Life, dacă am un subiect într-o pădure și vreau să-l fotografiez de aproape mă trezesc că am deja iso de peste 1600 și faptul că nu am DOF suficient pe FF mă forțează să închid diafragma cu 1 sau 2 trepte ajungând la 3200 sau 6400 Iso.
 Pun mai jos chiar 2 cadre realizate cu D800 și D5, respectiv cu teleul de 600/4 și cu cel de 300/4, ca să vedeți că nu am avut dof-ul necesar ptr a prinde tot capul în clar, aveam clar de câțiva milimetri la f 7,1 cu teleul de 600 si f 4 cu teleul de 300





 Vă pun acum un cadru la 1600 iso realizat cu Olympus la focala echivalentă de 300mm având diafragma de 2,8. Dacă foloseam FF deja mă jucam pe la 6400 iso ca să scot cadrul acesta. Ok era doar dacă trăgeam cu D5, dar nu toată lumea are bani ptr un D5...



 În ceea ce privește detaliile din fotografiile realizate cu sistemul Olympus micro4/3 vă atașez o serie de fotografii la diverse valori iso, între 200 și 5000. Trageți singuri concluziile.

                                                                          Iso 1250


                                                                      Iso 1600


                                                                         Iso 200

                                     
                                                                         Iso 640


                                                                      Iso 5000


 Dacă tot suntem la capitolul detalii și sensibilități iso mari, voi posta cadre realizate noaptea, la 3200-6400 iso. Aici credeam că voi avea probleme grave. M-am liniștit imediat ce am văzut primele rezultate. Iar faptul că am un obiectiv fisheye unic, ce nu se regăsește în oferta nici unui alt producător - cel cu diafragma de f1,8 - m-a ajutat cu atât mai mult. Să vă explic practic, făcând comparație cu ce am pe sistemul Nikon folosind D810.
  Cu Nikon fotografiez galaxia noaptea punând un obiectiv fisheye Nikon cu luminozitatea de f2.8, dar sunt nevoit să-i închid diafragma la f4 deoarece este foarte soft la f2,8 mai ales pe margini și colțurile cadrului. Când fotografiez galaxia cu sitemul olympus pun obiectivul Fisheye chiar la f1,8 și am astfel 2,3 trepte câștigate la iso!!! Mai exact, la o scenă unde pun iso 1600 la Olympus trebuie să pun Iso 6400 la nikon ptr a avea o calitate oarecum asemănătoare la nivel de claritate. Oricum obiectivul fisheye de la Nikon e tehnologie veche de 25 ani și nu se poate apropia de calitatea celui de la Olympus, chiar și închis la f5,6. am auzit că au lansat unul nou dar care este și mai puțin luminos, deci... n-am pierdut nimic.
 Poftim cadru la 6400 realizat cu Olympus, deoarece aveam noapte fără lună, beznă totală. Obiectivul e la f1,8 și vă las pe voi să calculați la ce valoare trebuie să urc d810-le ptr a fotografia cu noul fisheye nikon care-mi oferă doar f4 pe FF. Cumva peste 25,000 iso? cam așa dă în socotelile mele... Și iar m-am întrebat, unde este avantajul FF în viața reală, în teren? Știu, în laborator e mai bun, nu contest. Dar eu nu fotografiez în laborator... Pam, pam!












 Să nu uit să pun și un cadru la 6400 iso tras din mână, în subteran. Am cromatică și DR la fel ca la orice alt aparat modern. a fost doar un test făcut de curiozitate


 Tot noaptea, dar nu numai - e perfect și ptr fotografia in studio - avem de ales între 2 funcții implementate foarte eficient. Cu prima - Live Comp - putem expune până la 3 ore realizând light painting sau star trail-uri. Ce este interesant, nu va mai face o expunere de încă 3 ore - sau cât anume am expus efectiv - ptr a realiza acel cadru negru ptr. Long exposure Noise reduction, ci va expune în gol 60 sec la început apoi 60 sec la sfârșitul expunerii lungi. Astfel scapi de așteptarea aia care rupea și bateria când mai expunea o dată în gol și care te făcea să pierzi restul de noapte așteptând. Din testele mele bateria ține aprox 4 ore de expunere continuă, iar dacă ai si grip/booster vei avea dublul timpului la dispoziție. Mai mult decât suficient. Trebuie avut grijă ca primul cadru să aibă expunerea aleasă corect, celelalte cadre vor adăuga doar luminile peste cadrul de bază. veți vedea cum se desenează curbele de star trail direct pe afișaj.








 Cu a doua - Live Time - putem expune cadre succesive a câte 60 sec, iar nr de cadre e dat de valoare iso, cu cât iso este mai mare cu atât numărul scade până ajunge la doar 8 cadre la 1600 de la 24 cadre la iso 200. Astfel avem aprox jumătate de ora de expunere multiplă, unde lumina se acumulează iar zgomotul în imagine scade tot mai mult. Vezi pur și simplu pe afișajul aparatului cum se luminează scena iar histograma se modifică spre expunerea la care hotărăști să întrerupi tu. Să vă mai zic și că este singurul aparat cu care poți vedea  galaxia pe afișaj în live view și poți face încadrare chiar și în cea mai neagră noapte? Cu celelalte aparate trebuia să fac cadre de teste ptr a vedea încadrarea, în vizor era beznă totală!
  Postez un cadru realizat într-o noapte fără lună, beznă deplină în jurul meu, tras la Iso 200!!! Așa am avut ptr. prima dată detalii în iarbă plus culoare.  Un aparat cu un senzor mic umilea toate sculele cu pretenții pe care le-am tot lăudat până acum, asta doar ptr. că inginerii care l-au creat au implementat genial funcțiile acestea, demonstrând că înțeleg foarte bine lucrul cu lumina. Am și reproșuri, acelea le las ptr la sfârșit, e o listă...


 Postez o mică galerie cu fotografii realizate noaptea sau imediat după apus, cu timpi de până la 60 sec. Aparatul expune din meniu până la 60 sec față de max. 30 sec la DSLR.



















 Trec acum la prezentarea unor cadre care vă pot ajuta să evaluați capacitatea senzorului de a reproduce scene cu un contrast extrem de ridicat, putem evalua astfel Dinamic Range.











 Iar la sfârșit pun un cadru realizat într-o situație imposibilă. Am fotografiat  luna la 80 % luminozitate când era pe cer în aceiași zonă cu galaxia. Mă așteptam să am cu totul alt rezultat. Ce a ieșit m-a lăsat cu gura căscată. Repet - noaptea, contralumină, am galaxia plus detalii în dealurile din fotografie. Da frate, asta înseamnă să fii mafiot!!! scena nu este una artistică, dar ptr. mine face cât 3 tratate de expunere și DR. Iar dacă nu v-am spus încă... noaptea, contralumină, galaxie, lună, dealuri... pam, pam, dușmanu' mort! Din clipa aia am încredere deplină în scula asta, ptr. că a dovedit că poate.


 Și dacă tot am stat atâtea nopți la fotografiat, hai să arăt și niște răsărituri, să evaluați și aici DR...








 Trec la alt capitol - Portretul.
 Credeam că va fi așa și așa, senzorul mai mic venea teoretic cu un Bokeh mai slab. Realitatea s-a dovedit mult mai dulce, se pare că obiectivele lor sunt realizate ținând cont și de acest handicap al senzorului. Deja, după multe portrete realizate, în diverse situații, am constatat că pot compensa prin experiență ce pierdeam datorită legilor fizicii. Aștept acum obiectivele cu f1,2 care urmează să fie lansate... Să vedem atunci spectacol!
 Între timp am evaluat reproducerea pielii și după ce m-am documentat bine am descoperit că inginerii de la Olympus folosesc o metodă extrem de ingenioasă de a face produsele lor speciale, chiar mă întrebam ce au făcut de au dat de magia aia pe care am găsit-o doar la Nikon 105/14E? Ei bine, au lucrat la MTF realizând o formulă optică care este optimizată ptr reproducerea pielii, mai exact detaliile grosiere sunt reproduse foarte foarte sharp iar detaliile care sunt în gama texturii pielii vor fi reproduse mai soft. Obiectivul fiind astfel extrem de sharp pe ansamblu dar moale la nivel de cromatică, microcontrast si detaliu în piele. Jos pălăria! Mă întrebam și de ce Bokeh-ul este așa bun. Am aflat, este foarte abrupt, se trece printr-o  progresie algoritmică extrem de bine studiată de la clar la zona de blur. După primul cadru aveți un crop 100%
















 Pun câteva cadre în care am fost atent la cum este bokeh-ul. Sunt cadre trase în aglomerație, cu distanțe mici între subiectul meu si cei din jur. Abia aici m-am prins că este un bokeh progresiv, optimizat și am început să studiez documentația cu patentele obiectivelor și MTF-urile, atât cât au scăpat ele pe net. Puteți vedea co am cum să-mi separ subiectul de fundal chiar și în aglomerație, Dof-ul este abrupt dar suficient de larg cât să am și ambii ochi ai subiectului în zona de clar. Se ajunge la un echilibru excelent între clar și neclar. Să mai oftez oare după un FF?
















 Am trecut la fotografia de peisaj, iar aici aveam să folosesc o altă funcție revoluționară implementată de producător. Astfel, am posibilitatea de a obține fotografii de 80 mpix Raw plus 50 Mpix Jpeg când activez funcția HiRes. Aparatul are nativ 20 mpix, dar prin mișcarea senzorului în 8 poziții diferite, cu mare viteză în cadrul unei singure expuneri, se ajunge la un fișier nativ de 80 mpix. Nu este interpolare, pixelii fiind reali/fizici în momentul realizării expunerii. Ce am observat imediat - folosind funcția HiRes câștig cam 1,5 trepte la nivelul de zgomot. Am observat asta după ce am fotografiat noapte cu HiRes. Valoarea maximă iso la care se poate activa funcția este de 1600 iso iar diaf max este de f8. Aici nu văd nici o limitare. Folosind funcția HiRes si setând timpi oarecare între cele 8 expuneri ale aceluiași cadru se ajunge la o simulare de filtru ND, dar cu un efect ușor diferit. Vedeți mai jos cadre realizate și cu filtru ND și cu funcția HiRes.





















 alte peisaje, fără HiRes




















 Mergem mai departe în studio, unde nivelul de reproducere a detaliilor fine mi-a depășit așteptările.    Jos pălăria și aici, o adevărată plăcere să lucrezi în studio cu el. Voi dezvolta subiectul, discutând despre cum poți folosi funcțiile Live Comp în iluminarea cu surse banale de lumină, gen telefon sau o lantenă cu led. Va fi alt articol.

















 O altă funcție pe care nu o regăsesc implementată atât de bine la nici o altă cameră, mai au câteva pocnitori de compacte ceva, dar implementat patetic, ar fi ProCap.
  Asta este de vis... Mi-a permis să am ptr prima dată în viața mea cadre cu arcași trăgând sau cu foc la gura țevii chiar din primele declanșări. De ce? Ptr. că atunci când pun aparatul la ochi și apăs declanșatorul la jumătate aparatul începe să fotografieze cu obturator electronic, ținând fotografiile în buffer, fără să le scrie pe card. Cadența cu care trage acele cadre este de max 60 cadre/sec!!! la rezoluție maximă, și Raw și Jpeg în acelați timp, dacă vreau. Aici iese în evidență faptul că aparatul acesta are 2 procesoare a câte 4 nuclee de procesare, deci 8 fire de execuție.
 Dar să revin - aparatul trage și tine in buffer la cadența de 60 fps iar când eu apăs total declanșatorul continuă să tragă până ridic degetul de pe declanșator dar - și aici e minunea - îmi pune pe card si 14 cadre realizate înainte de declanșarea mea! Pam, pam!
 Astfel, chiar dacă eu am ratat plecare/mișcarea/tragerea dar declanșez imediat, voi putea regăsi în cele 14 precadre  și fotografia care o doream. priviți


























 Funcția o folosesc cu succes și la wild life




Rafala poate fi susștinută de buffer timp de cîteva secunde, când buffer-ul se încarcă cadența scade la doar 9,5 cadre/sec și poate ține așa până încarci cardul de memorie.
Și dacă tot am amintit de wild life trecem la următorul capitol.






























Aici am testat cel mai eficient comportamentul sistemului de autofocus








Dar m-am folosit și de subiecți umani ptr testele de autofocus.


























 Așa am constatat că viteza de focalizare este excepțională, dar sistemul de gestionare și algoritmul de focalizare lasă de dorit. Implementarea este una simplistă, grosieră, în ciuda impresiei de sofisticare. Reproșez în special lipsa unui punct master atunci când aleg să focalizez cu un grup de puncte de focalizare. Aparatul va hotărâ singur ce punct să facă focalizarea inițială, ceea ce-mi creează mari probleme în cazul unui animal care stă pe un plan la 45 grade față de planul de focalizare. Aparatul nu știe care este capul, coada sau trunchiul, va focaliza cu primul punct din grupul de puncte care găsește cel mai contrast contur. Și așa sunt nevoit să trec doar pe un punct de focalizare, ptr a avea certitudinea că se va face clarul unde vreau eu. Meniul îmi ofera deocamdată posibilitatea de a alege ori toate punctele de focus, ori prea puține puncte de focus, ceea ce face extrem de dificil de ținut în focus o pasăre care zboară rapid pe fundal aglomerat, când nu este indicat să activez chiar toate punctele de focus. Apoi aș reproșa că dimensiunea punctului de focus este prea mare. Iar după ce fotografiez nu voi avea afișat pătrățelul rosu care să-mi semnaleze unde mai exact s-a focalizat pe fotografie.

 Tot la reproșuri e calitatea vizorului. Pur și simplu am avut situații în care nu-mi venea să declanșez la un peisaj, deoarece arăta jalnic și părea că nu merită să fac fotografia. Când luam ochiul din vizor aveam revelația unui cadru superb... Bine măcar că la wild life nu induce un lag supărător. Consider acum vizorul doar ca un element ce mă ajută la încadrare, nu mă mai bazez pe el la altceva.
 La pornirea aparatului am un lag - timp mort - prea lung. Eu fotografiam cu Nikon la aprox jumătate de secundă de la identificarea unui subiect, aparatul fiind mereu pornit. Acum pot uita schema asta... din păcate.
 O altă nemultumire - boosterul/gripul nu are și funcția de încărcare a bateriilor prin USB. Sony a implementat acest lucru cu succes.
 Reproșez și lipsa suportului ptr blitz-uri TTL rapide de studio. Singura soluție oferită - cu sistemul de la Profoto - mi se pare prea scumpă, exagerat de scumpă.
 Blitz-ul Olympus 900 dedicat are un lag neașteptat de mare când este pe TTL dar se mișcă bine când e pe manual.

 Autonomia a fost o surpriză plăcută ptr. mine, după ce am tras 3078 de cadre cu o singură baterie, fotografiind model care alerga pe dune, am mai vizualizat, am șters și am si filmat 4 K de câteva ori cu o singură încărcare. La wild life nu poți face un consum, deoarece poți descărca o baterie doar așteptând cu degetul pe daclansator ca pasărea să-și ia zborul. Grip-ul devine un accesoriu obligatoriu în acest caz.

 Una peste alta, am acum la dispoziție o unealtă profesională cu care pot face tot ce știu eu, atât cât știu, fără să mă simt limitat într-un fel sau altul. Aparatul este doar o unealtă, iar ce contează se află între vizor și ceafă!

 Olympus oferă acum un sistem matur, aparatul fiind însoțit de o gamă excepțională de obiective - 200 de obiective valabile, dacă adăugăm și alți producători - ce acoperă focalele de la 7 mm la 840mm iar ca diafragme putem alege si exemplare care au f 0,95. Chiar am pus ochii pe un obiectiv Voigtlander Nokton 10.5mm f/0.95 cu care să fac fotografie nocturnă alături de un alt obiectiv unic, oferit chiar de Olympus - fiseye-ul de 8mm cu diafragma de 1,8, care are o calitate optică absolut uimitoare.
 Obiectivele profesionale au prețuri la 1/2 sau chiar 1/3 din prețul obiectivelor Canikon, iar calitatea lor optică este peste cea a obiectivelor canikon, oferind pâna la 74 l/m față de 45 l/m standardul la canikon. avem astfel o definiție mult mai mare, capabilă să rezolve densitatea mare de pixeli a senzorului. asta se traduce în detalii extrem de bogate - vedeți cum e reprodusă textura de pe obiectivele fotografiate la secțiunea macro în acest review.
 Olympus oferă softul lor de conversie gratuit ptr transformarea fișierelor Orf în Tif sai Jpeg, dar acesta este lent și se cam blochează. Eu am ales să folosesc softul produs de PhaseOne, care-mi oferă o soluție profesională extrem de puternică de conversie. Este cu un cap peste softul celor de la Adobe - lightroom, pe care nu-l recomand absolut deloc. Acesta se pare că nu poate converti deloc eficient fișierele de la olympus, mulți s-au plâns de rezultate extrem de proaste cu acel soft la conversia Orf - Tiff.








Comentarii

  1. felicitari pentru material si pentru poze!

    RăspundețiȘtergere
  2. Comparatia cu Nikon la fotografia cu galaxia nu e corect facuta. Din ce ai zis Mircea, cu Nikon fotografiai galaxia cu 20 1.8 , obiectiv sharp chiar si la 1.8 . Ori in cazul asta ajungeai sa folosesti un iso de 3200 ....3200 care pe full frame e floare la ureche, poti sa te duci si in 6400 si tot nu ai zgomot, desi 6400 nu ai nevoie la 1.8, hai sa fim seriosi, Unde mai pui ca daca ajungi sa lipesti mai multe imagini si faci resize mai scazi din zgomot.

    Avantajul e ca nu pierzi timp cu pixelii rosii, faptul ca vezi star trails-ul real time si ca vezi galaxia pe ecran

    Nu ai scris in review cum e cu intarzierea generata de imagine in vizor, ca deh, senzorul capteaza imaginea si o arata in vizor - asta i-a timp si consuma baterie....Probabil de asta au pus 14 cadre ca sa compenseze si asta.

    PS. Nu sunt fan Nikon, de fapt nu imi plac deloc culorile la Nikon, uneori stau si ma intreb daca doar eu observ asta, nu vad pe altii sa se planga

    RăspundețiȘtergere
  3. anonimule care nu te semnezi - cu 20 mm nu faci galaxia dintr-un singur cadru. Compari mere cu pere. Iar dacă vorbești de lag în vizor am vești proaste - nu ai să-l vezi. Vizorul e prost ca detalii si contrast, dar stă foarte bine la refresh. Nu ai un lag care să te încurce la fotografiat.

    RăspundețiȘtergere
  4. ALBERT HOROPCIUC20 iunie 2017, 19:33

    TOTUL LA SUPERLATIV !

    RăspundețiȘtergere
  5. Teodor Costachioiu20 iunie 2017, 22:02

    Exceptional review, iar imaginile sunt de vis...
    Cateva mici observatii (eu am E-M1 Mark I)
    - punctul de focus poate fi afisat in modul review, apasand butonul info pana ajungeti la afisarea histogramelor. Acolo veti avea afisat si punctul de focus (verde).
    - din AF area (unde alegeti zona pentru focalizare) apasati Info, apoi sagetile sus-jos pentru dimensiunea zonei de focalizare (grila 8x8, zona de 3x3 puncte, puncte mici). Butoanele stanga-dreapta configureaza detectia fetei.
    - am auzit un zvon ca din toamna vom avea HSS cu TTL de la Godox: http://www.diyphotography.net/godox-begin-rolling-native-support-fuji-olympus-cameras/
    - se poate face HSS cu flash-uri de studio (fara TTL) urmand tutorialul http://fritz.photography/high-speed-sync-with-omd/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Modul acela de afișare a punctului de focalizare în poză este patetic, cadrul este prea mic ptr a evalua corect în anumite situații. Știam de el dar e la categoria semiinutil. Apoi punctul de focalizare, l-am setat la dimensiunea cea mai mică dar tot este mare. Am subiecte cu păsări prea mici la care vreau să aleg să focalizez pe ochi iar punctul de focalizare prea masiv sare pe cioc... Nu pot avea finețea alegrii zonei în care să focalizez, cum aveam la Nikon. Ba chiar modelul anterior de Olympus are puntele mai mici... sper să adauge și la acesta dimensiunea la la MK I/

      Ștergere
    2. Teodor Costachioiu21 iunie 2017, 01:05

      Ce poate ajuta privind afisarea punctului de focalizare este sa faceti zoom (cu rotitele) direct din ecranul cu histograma. Zoom-ul va fi centrat pe punctul de focalizare. Nu e o rezolvare ideala, dar uneori poate ajuta.

      Ștergere
  6. Mihai Ungureanu21 iunie 2017, 01:08

    Nu contest calitatile si capabilitatea acestui sistem, in intregul lui. La fel cum nu contest Priceperea, experienta si capacitatea ta de a intelege si utiliza la maxim un sistem, oricare ar fi el. In schimb, ceea ce nu mi se pare corect este inducerea in eroare, prin omisiune!!!, a cititorilor, ca imaginile postate aici sunt cele obtinute direct, fara prelucrare, din camera, asa cum se face la un review corect (ca sa nu zic serios). Cu alte cuvinte, fara a stirbi cu absolut nimic din ceea ce este/poate sistemul sau fotograful, oamenii trebuie avertizati ca aceste imagini sunt prelucrate (nu editate, cum se face confuzie de termeni!) si inca masiv, cu metode si programe extrem de puternice (conversii de la X biti la Y biti, Viveza, CO Pro etc.) si ca asta e unul din motivele cu pondere importanta ca ele arata asa cum arata AICI! Altfel, o sa vina Gigel si Dorel, o sa traga cu sistemul respectiv si, fara sa aiba habar de modul de prelucrare ulterioara, n-o sa obtina nici pe aproape ce vede aici si incepe si da cu noroi, sau se frustreaza complet! Si sa nu intram iarasi in abureala cu ce inseamna prelucrarea, procesarea, ca orice poza e deja procesata in camera.... Vorbim clar, cu subiect si predicat, de prelucrarea ulterioara in calculator, incepand din momentul in care RAW-ul pleaca din card catre calculator! Hai s-o facem sincer si profesionist ca asta nu stirbeste nimic din imaginea fotografului! Cu respect!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ptr. că începeți iar cu discușia asta interminabilă am ales să adaug la începutul articolului un text in care specific ce am făcut la prelucrarea materialului.

      Ștergere
  7. Felicitari pentru articol, ma bucur ca mai exista persoane care accepta schimbarea. Am auzit numai lucruri bune despre Olympus in ultimi ani. Mai bine lansezi un singur echipamnet pe an decat 10 (precum producatorul de smartphone Samsung vs Iphone)

    RăspundețiȘtergere
  8. Salut, am urmatoarea intrebare: setarile gen Neutral, Standard, Vivid, nu sint pentru prelucrarea in aparat a fisierului raw, avand ca rezultat jpeg-ul?

    Daca eu scot fisierul raw din aparat si il prelucrez in alta parte, ce conteaza ca am setat Neutral sau altceva? Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. dacă te-ai lua după producători ai putea crede că nu contează. dar realitatea este alta, se pare că producătorii mai umblă pe ici pe acolo și practica mi-a demonstrat că dacă trag vivid în raw nu voi putea scoate un cadru identic cu cel pe care-l treg cu neutral, chiar dacă readuc ambele fișiere la o valoare comună. În seminariile mele dezvolt subiectul, demonstrând că alegerea unui anumit profil precum și a unui balans de culoare diferit va altera serios chiar expunerea și plaja dinamică. după aia nu vei mai putea recupera din fișierul tras vivid cum recuperezi din raw-ul tras neutral. Prefer ca fisierele mele raw să fie soft si să arate șters ptr. ca nu expune nimeni Raw. ai vazut tu expoziție cu Raw, ai vazut catalog de artă cu fișierele raw/ ai văzut tu pagini web care afișează raw?

      Ștergere
    2. Nu am văzut, dar altceva voiam să spun. Eu aveam impresia că raw e unul singur, nu există mai multe fișiere raw, in funcție de cum alegi profilul de picture control. Credeam că aceste profiluri sînt doar pt conversia raw la jpeg, și deci afectează doar jpegul rezultat. Credeam că la raw contează doar parametrii de expunere. În fine, o să mai studiez problema.

      Ștergere
    3. PS E chiar prima oară când văd afirmația că setarea de wb afectează expunerea și deci raw-ul, peste tot am găsit că e ceva ulterior raw-ului, de aia e și unul din motivele pentru care se trage raw, nu? Mi se par destul de revoluționare afirmațiile, dar e posibil să fie din cauza lipsei mele de experiență.

      Ștergere
    4. vorbesc din experiență, dacă crezi că nu merită să asculți doar ptr. că ți se pare un nonsens, privit din perspectiva ta... asta este. alții plătesc serios să învețe ce nu pot găsi pe net...

      Ștergere
    5. asta e, treaba lor daca sint de acord sa plateasca "serios" mergand doar pe incredere, ca alta sursa eu nu am gasit pentru asemenea afirmatii. dar pana la urma, orice e posibil, o fi aici singurul loc de pe internet unde s-a descoperit asa ceva.

      Ștergere
    6. M-am lămurit acum - sursa ta de învățare a fotografiei este internetul, iar dacă nu ai găsit ceva acolo atunci acel ceva nu există/nu e valabil. bravo, vei umple rândurile celor educați din tastatură, incapabili să experimenteze, să accepte că adevărul se descoperă, nu se dăruiește. Nu te mai strădui să răspunzi, nici un mesaj de-al tău nu va mai trece de moderare, până nu demonstrezi că ai deschidere la nou.

      Ștergere
  9. Mugurel Scobiac21 iunie 2017, 10:56

    Salut, foarte bun articolul, cu informatii la obiect si din lumea reala. Intrebare apropo de seminarii, daca ar exista persoane interesate sa asiste dar datorita distantei nu pot veni fizic, ai lua in considerare seminarii on-line? Sigur, necunoscuta este "daca ar exista"...

    RăspundețiȘtergere
  10. sigur are mai multe functii ca un dslr..sigur portretele arata extraordinar, dar la un ochi chiar si putin experimentat ca al meu voi remarca in 70% din cadre lipsa de adancime (de acel 3D) care iese dintr un FF si care mie imi place foarte mult (parerea mea)

    RăspundețiȘtergere
  11. Salut Mircea, eu folosesc Nikon D810 si de curand am luat un nikon 24-70mm cu grave abateri de focalizare. Il folosesc cu +18 in AF fine tune. Precizez ca am mai avut un nikon 24-70mm cu aceeasi problema. Ma tot gandesc sa trec pe Sony si nu stiu in ce masura este o decizie buna, neavand posibilitatea sa imprumut unul de la cineva pentru teste.
    Te intreb daca ai fotografiat pana acum cu mirrorless-urile Sony si daca da ce parerea ti-a lasat?
    Iti multumesc, sa ai o zi buna tu si cititorii blogului tau.
    Mihai.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu am experiența necesară ptr. a da sfaturi cu privire la echipamentele Sony. Am observat doar că optica ptr aparatele lor este foarte scumpă, are dimensiuni cam mari și este grea. Dar asta e ce se vede cu ochiul liber și poate fi nerelevant ptr anumite persoane. Trebuie testate serios înainte de a face alte afirmații despre echipamentele lor.

      Ștergere
  12. Foarte frumos realizat acest minunat review, multumim mult.......................darrrr nu este realizat de Mircea Bezergheanu........deoarece nu se vede nicaieri o serie de Kingfisher in zbor, asa cum ne-a obisnuit mereu.
    Acela era de obicei, testul suprem la BIF.

    Doamne ajuta, Valeriu

    RăspundețiȘtergere
  13. Laszlo Potozky23 iunie 2017, 04:48

    Un review foarte bun. Felicitari. Fac fotografie de wildlife, primordial de pasari si folosesc Olympus de ani buni, avand Olympus E-5, Olympus OMD EM1, si din ianuarie anul acesta si Olympus OMD EM1 Mark II. Acesta din urma inseamna un salt calitativ extraordinar pe segmentul mirorrless micro 3/4, asa cum reiese foarte bine si din reviewul dvs. Cu toate ca sunt fan Olympus de cand ma stiu, acum 2 ani mi-am cumparat si un Nikon D750 cu cateva obiective. Folosind amebele sisteme, am ajuns la concluzia ca in cazul meu cele doua sistme se completeaza foarte bine. Nikon FF ma ajuta pentru fotografiile de pasari in zbor, mai ales pe lumina putin mai slaba. In asemenea conditiii mi se pare putin superior sistemului Olympus. Ce-i drept, functia Pro Capture de la noul Oly te face cateodata sa nu mai vrei sa folosesti altceva.

    RăspundețiȘtergere
  14. Un mare bravo, D-le! E o munca titanica in spatele acestor imagini si numai un novice nu poate aprecia sutele de ore petrecute pentru a acoperi atatea situatii/genuri fotografice diferite si la un nivel de calitate extrem de ridicat.

    Jos palaria!!

    RăspundețiȘtergere
  15. Waw ce imagini.... Se pot lua de undeva la 1440p ? As vrea sa imi pun ca fundal unele din ele.

    RăspundețiȘtergere
  16. Mi-a placut testul, Mircea. Eu am fost mereu impotriva oglinzilor miscatoare in aparat, dar in acelasi timp nici nu am facut vreodata wildlife. Ai depus un efort urias si nu trebuie sa asculti orice "expert" care vorbeste de prelucrari sau cat de bun este alt sistem. Unii chiar nu apreciaza efortul si onestitatea. Keep up the good work, cum se zice.

    RăspundețiȘtergere
  17. Draga Mircea, uite ce am gasit azi :

    https://www.dpreview.com/forums/post/59759398

    Ce zici ?

    Doamne ajuta, Valeriu




    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri

    1. Să-și rezolve singuri problemele pe care se pare că le au. Eu muncesc, ei suferă...

      Ștergere
  18. Draga Mircea, stii ce ma distreaza........................ ca cine a postat pe dpreview, a pus topicul in limba romana, de parca toata lumea de pe glob vorbeste romaneste.
    Asta e intre noi romanii, ne mai porcaim, ne mai certam, ne mai ciupim de fund, dar asta face parte din ciorba noastra romaneasca...............ce trebuie sa stie tot globul, ....................la ce foloseste ?
    Noi. de multe ori facem la distractie cate o postare care sa incite la caterincă, ca să ne mai distram , nu cu ura, ......................asa suntem noi.......e sarea si piperul în mâncare.
    Multi te injura, dar tu ii inviti sa vina cu tine in ture foto, deci nu ii urasti, indiferent că ies scântei la prima vedere.
    Mie asa imi place să fie, o caterica, cu dragoste între pozografi, fără ură, ci cu împărtășirea experientei foto pe teren.
    Mi-ar place sa fac o iesire cu tine pe teren, .................am o mama batrana de care trebuie sa am grija, cu ajutorul Lui Dumnezeu, si nu prea pot pleca multe zile de acasa.
    Toate la timpul lor, le va randui Dumnezeu.


    Doamne ajuta, Valeriu


    RăspundețiȘtergere
  19. Buna Mircea!In primul rind te felicit pentru testul de Olympus si pentru calitatea pozelor.Folosesc sistemul Olympus m43 de peste 6 ani si adevarul este ca in fiecare zi sint mai multumit :).In special fac fotografie macro ,peisaj si din cind in cind ,ceva sport si pasari.Ai cistigat un nou cititor pentru pagina ta !Un salut

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre pozografi. Care este...

Așezați-vă bine în scaun, eventual cu o pastilă de inimă la îndemână, că o să vă doară! e din categoria - Lumea-i rău și are arme. Capitolul - Viața-i greu.

     *   Pozograful începător - a fost creat de Dumnezeul pozografilor, din masa amorfă a selfiștilor, care se trag în telefoane. Este mana cerească a producătorilor și vânzătorilor de echipamente, deoarece, dacă-i lasă tata lor, vor achiziționa tot felul de echipamente inutile, crezând că posesia unei pianine în sufragerie te face automat Pianist. Sau Pianinist...
 Vor citi pe nerăsuflate tot ce găsesc pe net, evident fără să poată discerne gunoiul de informația reală, apoi se vor atașa de o marcă foto, în funcție de ce au în posesie cei cu care interacționează. Trebuie tratați cu atenție, deoarece chiar au nevoie de ajutor, iar dacă vrei să-ți faci o armată de susținători în viitor, ei reprezintă cel mai bun material, deoarece sunt încă maleabili, poți să-i frămânți relativ tare, ptr a-i modela. De obicei nu vin în turele mel…

Despre editare, ptr puriști, hartiști și tot felul de triști.

Mai fac greșeala și postez din când în când cadre dificile, activând imediat câte un odihnit ce nu a ieșit probabil la fotografiat atât de des, sau pe distanțe suficient de mari de fotoliul din care emite un devastator - "PRELUCRATĂ! Putem vedea una needitată?"

La un moment dat, o domnișoară de la arte a comentat și ea, sugerând că de fapt eu sunt bun la editare, prelucrând pozulicile mediocre până la nivel comercial de wow. Domnișoara mea dragă, de ce nu ieși dumneata ziua din casă până nu te dai cu fond de ten, rimel și ruj? Ți-e rușine cu tine Raw? Ziceți că nu e corect ce fac? Vă permiteți voi pare să fiți corecți până la extrem? Hai să vă văd!

  Hai să vedem cum este și cu editatul/prelucratul acesta în fotografie. Am să expun poziția mea vis a vis de subiect. Consider că fotograful nostru nu alterează fotografia atât timp cât nu adaugă informație (elemente de imagine) care nu se regăsea în scena fotografiată. Senzorii aparatelor foto digitale au un comportament lin…