Despre editare, ptr puriști, hartiști și tot felul de triști.


   Mai fac greșeala și postez din când în când cadre dificile, activând imediat câte un odihnit ce nu a ieșit probabil la fotografiat atât de des, sau pe distanțe suficient de mari de fotoliul din care emite un devastator - "PRELUCRATĂ! Putem vedea una needitată?"

La un moment dat, o domnișoară de la arte a comentat și ea, sugerând că de fapt eu sunt bun la editare, prelucrând pozulicile mediocre până la nivel comercial de wow. Domnișoara mea dragă, de ce nu ieși dumneata ziua din casă până nu te dai cu fond de ten, rimel și ruj? Ți-e rușine cu tine Raw? Ziceți că nu e corect ce fac? Vă permiteți voi pare să fiți corecți până la extrem? Hai să vă văd!

  Hai să vedem cum este și cu editatul/prelucratul acesta în fotografie. Am să expun poziția mea vis a vis de subiect. Consider că fotograful nostru nu alterează fotografia atât timp cât nu adaugă informație (elemente de imagine) care nu se regăsea în scena fotografiată. Senzorii aparatelor foto digitale au un comportament liniar spre deosebire de ochiul uman, care are un comportament adaptiv, neliniar. Asta va conduce inevitabil la diferențe care vor fi eliminate/echilibrate printr-o prelucrare a informației în aparat. Avem astfel prima etapă a prelucrării unei imagini, prelucrare pe care noi o putem face și mai brutală atunci când alegem din meniul aparatului funcția Vivid, spre exemplu. Orice setare inclusă in meniul aparatului va modifica fișierul original realizând o fotografie care ajunge să nu mai semene cu scena din fața obiectivului. Uneori diferențele sunt dramatice, și un privitor nu va recunoaște scena din fața lui atunci când va privi afișajul aparatului cu care fotografiază exact acea scenă.
 Vă dau ca exemplu o fotografie realizată noaptea, cu expunere de 2700 sec. Rezultă astfel o imagine care conține dârele luminoase realizate de traiectoria stelelor pe cer. Cu siguranță nu există om pe lumea asta care să fi văzut scena în acel fel.





  Același efect îl obtin pe un drum circulat noaptea, expunând 10 minute...




 ... sau expunând 30 sec...


 Vor rezulta fotografii extrem de interesante, despre care se poate spune orice, dar care ne pun în fața unui paradox - Nu sunt editate în calculator, dar nici nu reprezintă realitatea percepută de ochiul uman. Este o realitate digitală, percepută în forma în care este prezentată datorită diferențelor de percepție dintre ochiul uman și senzorul aparatului. Aparatul nu va reproduce ceea ce nu există în cadrul pe care-l expune, totuși cadrul nostru nu reflectă realitatea! Cine are dreptate? Este editare/manipulare? Dacă cineva a prelucrat scena noastră atunci acel cineva este Timpul. Deci pot edita/prelucra/manipula o imagine folosindu-mă de efectul timpului asupra scenei fotografiate.
 Pe vremea fotografiei pe film se folosea chiar în laboratorul foto o metodă de editare care presupunea mascarea cu rondele de carton a unor porțiuni din fotografie, la care se mai adăuga frecarea cu degetele (care erau mai calde și accelerau procesul de revelare) a unor porțiuni din fotografie. V-am descris chiar 2 dintre uneltele pe care le regăsim în Photoshop acum - Burn și Dodge, unelte digitale realizate pe atunci cu niște bucățele de carton și degete calde. Dacă vă spun de tipurile de revelator, de tipurile de hârtie, ajungem la variabile interesante, pe care le regăsim azi în softurile de editare. Deci pot trage concluzia, fără să mă înșel, că editarea este sinonimă cu fotografia. Nu există fotografie needitată, există doar frustrări ale neputincioșilor. Și pe vremea fotografiei argentice se foloseau măști și straturi.
 Consider editarea ca fiind ceva firesc, natural atât timp cât nu adaug în fotografie elemente care nu existau deloc în scena fotografiată. Atunci trecem la alt capitol, cel al graficii, sau la artă digitală. Cu mult timp în urmă am realizat ceva care se încadrează la acest capitol.


 Aici putem vorbi de manipularea realității.

 Nu același lucru este când realizez următoarele cadre, unde scena iluminată fulgerător nu poate fi percepură ca atare de către ochiul uman... ajungând iar la paradox








  Nici măcar scenele următoare nu pot fi acceptate ușor de profan, ca fiind needitate...












 Dar dacă la cele de mai sus putem accepta că privitorul este depășit de realitatea percepută în format electronic, am să vă prezint realitatea modificată de alte elemente ce conlucrează la realizarea imaginii.
  Pot astfel să modific realitatea percepută, fără să prelucrez/editez fotografia, modificând diafragma. Vedeți mai jos cadre ce nu pot fi percepute așa cu ochiul uman, care nu are capacitatea de a creea o separație evidentă între zona unde focalizează și fundal, și mă refer la așa numitul Bokeh








 Folosind valori variate de diafragmă pot realiza scene care reproduc realitatea în forma percepută de ochiul uman, sau pot realiza cadre împosibil de perceput direct.

Folosind valori diferite ale sensibilității senzorului pot ajunge să văd scene din noapte imposibil de percepul cu ochiul liber. Sunt ele manipulări? Nu reproduc ele oare realitatea care se dovedește mai vastă decât poate fi cuprinsă cu organele noastre de simț? Putem noi spune că suntem un etalon, iar ce nu percepem este manipulare?












 Pot merge mai departe, la focalele folosite, fiecare focală realizănd modificări ale perspectivei ce le putem încadra la prelucrare/alterare






 Iar exemplele pot continua, dovedind limitele noastre.






Comentarii

  1. Bun articolul! Am putea ajunge chiar si la punctul de statie, prin care tristului ii vine greu sa creada ca a fost si el acolo! Poate mai poti dezvolta...

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos spus si adevarat grait Mircea ! Super foto!

    RăspundețiȘtergere
  3. Trimite-i linkul lui Agarici sa te invete regula treimilor!

    RăspundețiȘtergere
  4. Faine poze! Ma uit cu placere la ele, citesc cu interes postarile. Visez cu ochii deschisi :-).
    Sunt posesoarea unui Nikon Coolpix P80, pe care l-am reparat odata si acum da din nou rateuri. Evident, poftesc la un DSLR de multi ani. Am nevoie de un sfat autorizat, ca visul sa devina realitate. Ma tot uit la o ofertele celor de la F64, care au acum o promotie pentru un pachet Nikon 5600 (http://www.f64.ro/nikon-d5600-kit-af-p-18-55mm-vr-negru-tamron-af-s-70-300mm-f-4-5-6-di-ld-macro-nikon-13443.html#details_second). Merita?

    RăspundețiȘtergere
  5. Excelent scris, demential ilustrat !

    RăspundețiȘtergere
  6. Ca intotdeauna maestrul te lasa cu rasuflarea taiata! Imagini la superlativ!
    Un festin de lumina! Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  7. Toate fotografiile digitale sunt editate , de catre aparat cand codeaza jpeg sau de catre fotograf ulterior.acum depinde ce vrei sa faci sa fii doar un apasator de buton sau chiar sa iti pui osu si mintea la treaba si fotografia chiar sa fie a ta nu a aparatului . Maestre jos palaria ,foarte frumos scris .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu-i spune "maestre" ! se enerveaza. iar daca, doamne fereste, il intalnesti personal, bagi flotari. deci, nu ! lasa-l asa, fara maestru, e mai bine ..:))

      Ștergere
    2. "Toate fotografiile digitale sunt editate" - frate, tu ai citit articolul ? Toate fotografiile, ca sunt sau nu digitale, sufera o prelucrare fata de ce vede ochiul uman incepand cu distanta focala, diafragma, timp de expunere si continuand cu diferite artificii folosite.

      Ștergere
  8. Excelent articolul si pe intelesul tuturor. As mai adauga ca fotografia nu se confunda niciodata cu imaginea realitatii, din ea lipsind ceea ce a simtit fotograful la momentul declansarii. Pentru a compensa acest lucru, fotograful incearca sa adauge in timpul editarii o "impresie artistica", care sa compenseze partial acest neajuns.

    RăspundețiȘtergere
  9. Exceptional articolul despre editare. Il voi folosi ca reper si raspuns pt cei care imi tot cer pozele needitate. "...dar pot sa vad si RAW-ul"? Da, ma ! Poti, daca-l faci tu, caci daca-l fac eu, nu-l poti vedea, caci e al meu." Fotografia se opreste la livrare, postare, printare si nu dupa declansare. Mereu avem ceva "de comentat" la RAW-ul nostru. Constrastam, iluminam, intunecam, in functie de placerea noastra, educatia nostra, talentul nostru, etc.. Produsul final ne defineste. Eu pot recunoste fotografiile lui Mircea, fara sa se semneze pe ele. De ce ? Pt ca ala e stilul lui inconfudabil.
    S-a definit si este recognoscibil in lumea fotografica, indiferent ce aparatura foto foloseste. Bine, BOSS ! (sau, "maestre"?)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

OM 1 - Preview. The Show Must Go On!

Cum e cu Autofocus-ul

Olympus OM D E-M 1 Mk II review - or how can you win, when everyone else thinks that you have lost…