Ochiul lui Dumnezeu


   Atunci când simt că pierd calea, atunci când devine mai greu să ridic brațele, să lupt, să mă mai apăr, plec într-o călătorie, căutându-L pe Dumnezeu. Îl privesc în ochi, și aștept să-mi redea puterea ptr. a recuceri liniștea. Și vine, atât de Simplu, de Cald, de Frumos! Luminând cărări neștiute...












 Și nimeni nu a spus-o mai bine decât

  Rudyard Kipling în poezia

           Fă-ți timp,

În trecerea grabită prin lume către veci,

Fă-ți timp, măcar o clipa, să vezi pe unde treci!

Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzînd

Fă-ți timp să poți, cu milă, să te alini oricind!

Fă-ți timp pentru-adevaruri și adîncimi de vis,

Fă-ți timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!

Fă-ți timp să vezi pădurea, s-asculti lânga izvor,

Fă-ți timp s-asculți ce spune o floare, un cocor!

Fă-ți timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,

Fă-ți timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!

Fă-ți timp să stai cu mama, cu tata tău - bătrini...

Fă-ți timp de-o vorba bună, de-o coajă pentru câini...

În trecerea grăbită prin lume către veci,

Fă-ți timp macar o clipă să vezi pe unde treci!

Fă-ți timp să gusti frumosul din tot ce e curat,

Fă-ți timp, că esti de multe mistere-nconjurat!

Fă-ți timp cu orice taină sau adevar să stai,

Fă-ți timp, căci toate-acestea au inima, au grai!

Fă-ți timp s-asculti la toate, din toate să înveti,

Fă-ți timp să dai vieții adevaratul sens!

Fă-ți timp, ACUM!

Să stii: zadarnic ai să plângi,

Comoara risipită  a vietii, n-o mai strângi!


Comentarii

  1. Treaba e ca in ceea ce priveste fotografia, Mircea nu cred ca poate fi comparat. E doar chestiune de simt si gust aici. Ca unii sunt nesimtiti, ori prefera alte gusturi... asta nu lezeaza ceea ce Mircea imparte cu noi, mai exact pe el. Pozele sunt doar oglindiri a sufletului sau. de aceea transmit ceva aparte.
    Treaba e ca dincolo de tranzitia dintre viata si moarte, dincolo de cine sta intre Gaia si Ra, dincolo de Brancusi , Adevarul zace parasit intre zidurile gri. Nu atrage, plictiseste si revolta. Cuvintele Lui nu sunt cautate. E bun doar daca tace, deci El .... sa taca. Sa poata Mircea sa vorbeasca. Sa spuna el cum e cu Adevarul. El, care "stie" , "nu" judeca pe nimeni si nimic, cu atat mai ales evolutia nimanui.
    Nu arde nici o poza, dar arde tot ce nui convine si nu intelege. Dar el e multumit. E implinit. E bine. Sau poate-i rau? Auzim de atatea ori " eu sunt OK", chiar daca corect poate ar fi KO. Ce e mai rau decat sa zici la bine rau? Poate sa zici ca rau' i bine.
    Intre atatea "garduri" si religii dar totusi Mircea este liber! Dar oare care e secretul? Pai... el e lup! Pe el nul prinde nimeni. Se prinde insa doar el pe sine. Dar undei Dumnezeu? Care? Oricand isi poate face unul. Asa cum "bine" zicea si depeche: unul Personal- Personal Jesus. Uite a mai aparut inca o religie. A lui Mircea. Care se madreste cu Dobrogea Lui. Dobrogea care a inghitit rauri de sange aiurea, sau ... poate nu? Doar a venit azi Mircea ca sa ne zica "am zis". El aparatorul Dobrogei care se lupta cu discurile de vinil, el care iubeste pasaricile, chiar si ce nu mai zboara, el cel ce poate sa taie un crac cu o maceta, nu poate sa inteleaga cum e cu lumea asta atat de parasita, de depravata si cretina. Cum unii oameni pot sa aleaga azi raul si uratul?! Cum pot azi unii sa nui respecte lui Fratii?! Ce mai conteaza ieri, cand am azi clipa?!

    RăspundețiȘtergere
  2. De ce sai rupi clavicula la unul care omoara o broasca, cand poti sai spargi capul la unu' care'si inchina viata ca sa ucida oameni? Poate era mai bine sa dai cu capul in oglinda... oare ar fi durut mai tare, oare cum era bine? Ori poate crezi ca acei copii din Delta subit au sa evolueze, doar ca sa nu te enerveze? Din neam in neam ei au ramas acolo, sasi bata nevestele si sasi inece clipa. Clipa in care Dunarea era rosie, frumoasa, aburinda, flamanda si nu se satura de sange. Superba fotografie, dar stai sa vezi ce comentariu ar fi iesit, ori cate likeuri. Ca uite unii, cu ori ce pret vroiau si Dobrogea. Si au platit bani grei la mercenari ca sa ucida. Sa fie a lor pamantul apa si femeia. Ce prost Stefan cel Mare. Ce mai era in colo cateva femei siluite, copii ucisi... Auzi cel mare si el era atat de mic. Ce ironie... lui Mircea ii place ironia. Pacat ca sa luptat, ca a dat sange. Doar Dobrogea tot super ramanea. Ah bine, nu a lui Mircea, a lui Hassan, Omar, dar a lui Mircea nu. Cine era azi Mircea? Ori cel de ieri, ori cel de maine? Ori mai era? Iti tai radacinile, si zici ca iti e bine... O vreme da... ce amagire... E bine ca tiai gasit menirea. Sa dai tu bine si sa lovesti in Bine. Tu nu ai timp sa stai sa mai asculti ce e cu Adevarul, tu tiai facut tu unul... Urata porcarie.
    Si totusi Mircea, ingheata clipa. Ceva de dincolo de fire il cheama catre Bine. Ce legaturi sublime lau scos catre Zidire... Dar Ziditorul ? Sa fie Gaia, Zeus sa fie? Intre atatea mituri, povesti, basme si filme conteaza ce vreau eu sau ce vrei TU sa fie?
    Sa vi de unde ai venit, sa treci prin ce ai trecut, sa te ridici unde esti... tot respectul, dar nu te opri, mai este cale, vezi insa directia. Si nu ma refer la fotografie. Acolo, asa cum am spus la inceput esti intangibil, asemenea peisajelor, fapturilor ce le fotografiezi. In fotografie si prin fotografie te recreezi. Te refaci ca pasarea phoenix, iar noi iti multumim de spelendoarea ce o impartasesti cu noi. Metamorfoza ta da aceasta scanteie ce nu are rost a fi comparata cu altceva, altcineva. Insa sa ai grija la sirenele ademenitoare. Si nu ma refer la frumoasele femei. In drumul catre Viata uratul, frumosul, o amagire. Nu sunt un expert in foto, cu atat mai putin la scris(dupa cum se vede), dar tin la tine. Cu siguranta team distrat, poate team suparat. De e asa te rog incearca sa ma ierti . Dar nu uita: cautarile tale prin pustie se sfarsesc in fotografii, simtire si cuvinte. O imagine este altceva cand adaugi si cuvinte. Or daca cuvintele au rostul lor, daca un lup nu poate fi infrant, cum poate fi biruit Dumnezeu, cum poate omul sa schimbe sensul si din Viata sa faca moarte, fara ca El sa nu pastreze macar un Izvor Viu? Intre atatea religii, nu poate El sa dainuiasca? Cat timp insa ai pentru a afla acest raspuns, ce esti dispus sa faci pentru asta? Ori acum ca ai o "menire" ce mai conteaza, bucuri lumea, superi prostii, traiesti clipa... Dumnezeu sa astepte pe Cruce, intre zidurile gri...
    Mircea trebuie sa ne arate lumea prin ochii sai (chiar daca o arata atat de frumos), nu are timp sa vada lumea prin ochii lui Dumnezeu...
    Cu drag, Ciprian
    Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere
  3. PS: Cum in ultima vreme am acces la internet foarte rar, nu am apucat sa citesc toate postarile tale. Insa recent, cumva, am reusit sa parcurg si sa reparcurg postarile mai vechi ("indreptate") pe care nu le citisem de cand am plecat spre alte "taramuri". Chiar daca ma repet , te rog sa ierti, nu am apucat sa vad cum "soarta" lea randuit, cum incerci sa repari din greselile trecutului. Ma bucurat mult sa constat "urcusul", dar si rabdarea ta. Inca o data te rog iartama.
    Bucurie si toate cele bune.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

OM 1 - Preview. The Show Must Go On!

Cum e cu Autofocus-ul

Olympus OM D E-M 1 Mk II review - or how can you win, when everyone else thinks that you have lost…