Pagini

luni, 30 septembrie 2013

Tura foto din Toamnă. Lacul Sf Ana și Ana Dobrogeana


În perioada 1-2-3 Noiembrie 2013 voi organiza o tura foto în zona lacului Sf. Ana. Am ales perioada datorită condițiilor meteo specifice, tocmai ptr. a profita de provocările ce țin în casă mulți dintre fotografi. Dacă nu ne manâncă ursul, poate că vom face și fotografie de portret. Aviz amatorilor, va fi o tură dura, fara odihnă, fără mâncare, fără băutură, fără tutun, fără alcool! Doar  apă. paie și bătaie, iar dacă vă mai ține instalația, vă las să o fotografiați și pe Ana Dobrogeana!






Oricum, portretele o să le realizăm între flotări, atunci când peisajele nu vor mai fi un subiect interesant. Voi aduce 2 modele ptr sesiunile de portret.
 Nu va fi o tură lejeră, așa că e bine să vă gandiți de două ori înainte, cei răniți sau neputincioși vor fi omorîți și îngropați la rădăcina copacilor, nu vom accepta nici o slăbiciune! :))) De aceea e necesar să achitați integral  prețul turei chiar de vineri, 2 Noiembrie. Acesta va fi de 650 Ron, și nu include cazarea sau masa. Ptr. cazare am ales Băile Tușnad, Hotel Fortuna, la prietenul nostru Gyuri, de unde putem ajunge la Sf. Ana prin pădure sau pe drumul ce trece prin Bixad. Dar nu cred că o să vă doriți prin pădure...
Ptr. detalii puteți să mă contactați la adresa de e-mail - mirceabezergheanu@yahoo.com
 Anul trecut a ieșit cam așa, dar anul acesta am comandat o vreme mai dură, să scoateți fotografii  pe care nu le fac fătălăii care se tem de ceață și vreme aspră. 












Invitat special     Eduard Schneider, de la care am putea învăța multe lucruri legate de filmări, time lapse si fotografiat cu drona, dar nu numai.
  Eu sunt extrem de interesat de subiectul ăsta, urmând să achiziționez o dronă.
  Ca și detalii - Vom începe de Vineri 1 Noiembrie 2013, la ora 15,00 și vom termina Duminica seara pe data de 3 Noiembrie 2013. Bine, la data aia vor termina doar cei mai duri, care mai sunt încă în viață... Cazarea se va face la Hotel Fortuna, în Băile Tușnad, unde veți achita 100 Ron/zi cazare+masa.
 Voi aborda doua genuri foto, Portretul și Peisajul. Nu voi face organizarea pe ore, deoarece experiența anilor trecuți mi-a arătat că e mai bine să abordam subiectele în teren, funcție de condițiile meteo de la momentul respectiv. Sunt multe variabile, dar tocmai asta face tot farmecul unei aventuri - neprevăzutul.
 Oricum ar fi, noaptea vom face baie în butoiul de lemn din grădina hotelului - asta nu o veți uita niciodată! Mai ales dacă uitați costumul de baie acasă, deoarece asta va face cu siguranță momentul scăldatului foarte interesant!!!
 Mă duc să ascut maceta, cât citiți voi mesajul acesta de dragoste!



marți, 24 septembrie 2013

În căutarea rucsacului perfect.


 Sunt fotograf. Am dus această pasiune la extrem, de multe ori echipamentele pe care le torturez, în misiunile mele fotografice, nu rezistă la condițiile în care mă joc.





 Pasiunea ptr. Fotografie m-a scos de pe autostradă, aruncându-mă de colo colo, în căutarea poveștilor încă nespuse.





 Așa am constatat că metalul este mai slab decât spiritul, că plasticul se teme de căldură și apă, iar sticla se teme de vânt... Acolo unde spiritul e singurul meu scut, echipamentele de care mă folosesc au nevoie de protecție.








  Am constatat în timp că nu mai pot risca integritatea echipamentelor pe care cheltuiam mici averi, folosind genți sau rucsacuri ieftine și proaste. Si vă rog să mă credeți, am încercat multe modele! În timp am găsit un compromis bun între greutate/calitate/ptreț, dar nimic nu mă satisfăcea pe deplin.








  Un rucsac mic și ușor era ineficient pe teren, un rucsac rezistent și robust era neîncăpător, un rucsac în care să pun tot ce aveam nevoie pe teren, era prea mare și incomod... Ani de zile am căutat o soluție, mai ales că durerile provocate de echipamentul greu, cărat kilometri și kilometri, nu puteau fi ignorate. De multe ori, o ieșire de 6 zile presupunea o recuperare ulterioară de 12 zile...
 Prioritatea absolută devenea confortul în utilizare, urmat de protecția cât mai eficientă. Credeam că greutatea mică a rucsacului este cheia ptr confort, dar mai erau aspecte pe care le ignoram - calitatea materialelor folosite și concepția eficientă a sistemelor de prindere  și ajustare pe corp.
 Așa am ajuns la un producător ce-mi oferea o soluție aproape perfectă, o combinație eficientă între materiale de cea mai bună calitate și concepție inteligentă, bazată pe studiul practic.
 Am descoperit seria de rucsacuri produsă de Lowepro, numită Pro Trekker. Am achiziționat modelul Pro Trekker 300 aw, care mi-a oferit o mulțime de satisfacții, răspunzând eficient la dorințele mele. Prima era să pot lua cu mine tot echipamentul de care aveam nevoie, chiar și când călătoream cu avionul! Era extrem de important, iar modelul 300aw este cea mai bună alegere de până acum. Așa am putut călătorii mii de km, ptr. a fotografia în locuri exotice. Un aspect important ptr mine, am găsit în sfârșit un rucsac cu o culoare ce se armonizează bine în natură, mai ales la fotografia de wild life, unde nimeni nu-și dorește rucsac roșu, sau albastru sau portocaliu. Iar de de negru chiar suntem toți sătui, culmea, în natură, negrul nu te ajută deloc la camunflare. Poate doar noaptea...









 
  Dar locurile exotice presupun și provocări extreme, iar umiditatea, frigul, căldura, praful sau terenul extrem de accidentat, nu au mai fost piedici ptr. echipamentele foto sensibile. Așa am putut fotografia peisaje fantastice sau specii de animale extrem de greu de găsit, fără un stres suplimentar, cauzat de protecția aparatelor și a obiectivelor foto.




















 Nu am mai avut nici o problemă cu ploaia, sau praful, iar sistemul de prindere în 10 puncte, gândit până la cel mai mic amănunt, făcea ca greutatea mare pe care o transportam în spate să nu-mi mai creeze probleme. Cred că cea mai mare calitate a acestui model este eficiența distribuției greutății, sistemul de prindere și ajustare fiind cea mai bună soluție întâlnită de mine până acum. După ore de mers prin păduri umede, cu teren extrem de accidentat, nu mai resimțeam acele dureri la nivelul umerilor și a spatelui. Eram obosit, eram chiar epuizat, dar nu mai localizam dureri la nivelul umerilor sau a trunchiului. Ori asta  este visul celor care călătoresc mult în natură, pe jos. La celelalte capitole am constatat că cei de la Lowepro nu au facut rabat la calitate. Materialul din care este realizat rucsacul este incredibil de rezistent, un nailon balistic RipStop. Eu am rămas la un moment dat atârnat de un copac, în care se agățase rucsacul, ca urmare a unei alunecări pe niște stânci ude din pădure. Pur și simplu am rămas atârnat cu cele 86 kg ale mele, ca o păpușă pusă în cui. Cusăturile sunt impecabile, fermoarele impermeabile sunt întărite cu Hypalon, iar rezistența mecanică si capacitatea de a izola conținutul rucsacului de mediul exterior sunt duse la valori excelente ptr. un produs de acest gen.






 Un alt aspect interesant este rezolvarea eficientă a problemei atașării unui trepied de rucsac. Astfel, avem posibilitatea de a prinde trepiedul pe oricare dintre lateralele rucsacului, iar în cazul unui trepied greu ce ar creea probleme de echilibru dacă e atașat de lateral, se poate folosi sistemul integrat, poziționat central.





 Buzunarele laterale sunt foarte încăpătoare iar piesa folosita ca și capac, deasupra rucsacului, oferă un spațiu suplimentar de depozitare a acesoriilor, sau a obiectelor de îmbrăcăminte. Dar cel mai interesantă mi s-a părut realizarea micilor compartimente în care pun cardurile de memorie. Excelentă ideea de marcare a compartimentelor în care am card gol, sau plin, doar cu doua clape textile marcate cu semn de card gol/plin. Extrem de eficient și intuitiv!




Un aspect negativ, pe lângă prețul mare al rucsacului, ar fi soluția aleasă ptr compartimentul de laptop. Aici parcă s-au terminat ideile bune, din păcate. În primul rând, reproșez poziționarea compartimentului pe clapa principală a rucsacului, iar a doua eroare, aceea că nu există o soluție de închidere decât dacă tot rucsacul este închis, astfel că am fost la un pas să-mi pierd tableta, care aluneca din acel compartiment în momentul în care deschideam rucsacul în teren. Aluneca din compartiment în iarbă, sau pe pietre, iar dacă nu eram atent, riscam să nu o văd căzută din rucsac...




Producătorul a realizat 3 modele în această serie, fiecare model putând transporta câte un teleobiectiv, alături de 2 corpuri de aparate foto, plus câteva obiective. Astfel, cu modelul Lowepro Pro Trekker 300 aw pot transporta un Teleobiectiv Nikon 300/2,8 cu aparatul atașat pe teleobiectiv, mai pot căra încă un corp de aparat foto si 5-6 obiective diverse, plus blitz și accesorii. Cu modelul Lowepro Pro Trekker 400 aw pot căra un teleobiectiv 400/2,8 cu aparatul atașat iar la modelul Lowepro Pro Trekker 600 aw am posibilitatea să transport teleobiectivul de 600/4  cu aparatul atașat, plus câteva obiective. Revenind la modelul Pro Trekker 300 aw, consider că este cel mai versațil rucsac pe care l-am avut până acum, dimensiunile permițând transportul echipamentului meu complet, călătoriile cu avionul nemaifiind o problemă, culoarea aleasă de producător, mă face nevăzut în natură, atunci când am nevoie de asta, sistemul de prindere este clar cel mai bun întâlnit de mine, până acum, materialul din care este construit rezistă la toate abuzurile mele, iar cine știe pe unde umblu, înțelege cam ce poate însemna asta, să mai amintesc și faptul că ploaia, sau praful nu mai reprezintă un pericol, când aparatele sunt în rucsac.  Este primul articol dintr-o serie în care voi prezenta echipamentele auxiliare, care-mi fac viața mai ușoară în teren, după un șir de experiențe cu achiziții nepotrivite, ce mi-au tocat banii și nervii ani de zile. În mare, regula preț mare/ calitate bună se aplică din plin, dar mai sunt produse scumpe și proaste. Nu prea am vazut produse ieftine și bune...