Treceți la conținutul principal

Nu mai vreau Aurul! - Sau cum e cu premianții.



 Am să intru abrupt în subiect, dupa multe discuții purtate cu persoane curioase de traiectoria mea fotografica. Ultima întrebare de acest gen am primit-o astă noapte -  '"v-au premiat, apreciat vreodată talentul?"
 Răspunsul meu este - Mă faci să rad!!! De apreciat și premiat ce am fost, am plecat rupt de foame din țara asta, acum m-am întors, și nu-mi mai pasă de firmiturile care le-aș putea primi aici. Am norocul să pot călatori oricand vreau, unde vreau, ptr. fotografie! Și răsplata este inegalabilă - e libertatea de a trăi tot mai aproape de ceea ce majoritatea au pierdut/uitat.
 A urmat o serie de mesaje private care m-au făcut să cred că povestea asta merită spusă. După cum cred că ați constatat, pe site-ul meu nu suflu o vorba despre mine sau despre cate premii am câștigat pe ici pe colo. Iar cand vorbim de premii, vorbim de concursuri. Iar când vorbim de concursuri, vorbim de o mare mizerie! Trec peste faptul că au fost/sunt concursuri în țara asta, unde nu sunt primit/acceptat, sunt persoana non grata, asta o înțeleg, dar nu am să înteleg niciodată situații la care mă uit ca curca'n lemne




 Și am sa vă reproduc o discutie purtată - cu martori - între un participant la un concurs si unul dintre membrii juriului acelui concurs, la o cafenea - Maestre, dacă voi câștiga premiul cel mare la concurs, am să mă autopremiez cu un teleu Canon 300/4 IS! - Nimic anormal, la prima vedere, dar totul devine interesant atunci cand avem si date suplimentare la povestea cu pricina, anume că acel maestru, fotograf cunoscut și băgăreț din Bucuresti, cu o vechime apreciabilă în branșă, tocmai anunțase cunoscuții că-și vinde teleul de 300/4... Ghiciți cine a câstigat premiul!
 Apoi, acelasi gen de maestru funcționează ca profesor de fotografie la diverse instituții, elevii fiind apoi premiați de proprii profesori la concursurile foto, independente de acele instituții, unde tocmai acei profesori sunt invitați sa jurizeze. Astfel, vor transmite ideea ca la cursurile lor ies numai premianti, viitorii fotografi de succesuri, care fie vorba între noi, nu au nici o sansă de a concura cu fotografii din străinătate, dar nici o sansă. Că mai câstigă cate unul, e doar intamplător, și nu-și confirmă valoarea cu un al doilea premiu, al treilea premiu...
 Așa se ajunge la situații, să zicem comice, dacă nu ar fi toxice, ptr. fotografia din România. Zic toxice, deoarece asa distrugem avântul oricărui fotograf amator talentat, promovând mediocritatea care platește un curs foto leșinat pe la nu știu ce casă de "cultură".
 În privința mea, ce să zic, am si eu "succesuri" și ""eșece", dar am încercat să supraviețuiesc cumva cu rușinea asta...













 Încet încet mi-am diversificat genurile abordate, mi-am văzut de pasiunea mea, fără să-mi pese de ce spune unul sau altul, ajungând la un moment dat la o situatie hilară - cei la care trimiteam fotografie artistică spuneau că le fac prea comerciale, iar cei la care trimiteam fotografie comercială, spuneau ca e prea artistică! Și cu siguranță, acum, abordarea mea fotografică nu mai corespunde clar unui gen anume de fotografie. O fi bine, o fi rău... dumnezeu stie. Dar mi-e îmi place, și-mi aduce satisfacții mai mari decât cele pe care le am la concursurile leșinate prezentate pe net. Am observat chiar o metodă perversa, prin care juriile încearcă să ascundă mizeria sub preș. Fac doua etape, una de preselecție, urmată de etapa finală. Și tocmai aici e problema, la preselecție sunt respinse cele mai bune fotografii, ale celor care nu sunt în cercul de protejați, ptr. ca la a doua etapă să nu se vadă diferențe mari între fotografiile caștigătoare - și de multe ori slabe- și cele necaștigătoare. Așa a fost acum 2-3 ani la un concurs promovat cu mult tam tam de o mare firma producătoare de imprimante, care sub îndrumarea unui MARE - si la propriu, și la figurat -  "profesor" de fotografie a tot schimbat regulamentul chiar în timpul desfășurării concursului, păna a ajuns la penibil, comunicând la sfârșit ca nu mai face publice rezultatele, chemând pe ascuns "premianții" să-și ridice premiile.
 Am intervenit când am vazut cum cei care îndrăzneau să întrebe ce e cu neregulile astea în jurizare, primeau răspunsuri agresive, de genul - dar cine esti tu măi, să pui la îndoiala deciziile juriului!!! Nu am mai suportat și m-am bagat în discutie, spunand - Sunt Mircea Bezergheanu, și nu mi-e rusine dacă ma uit în urmă! Aveam și eu fotografii la acel concurs, fotografii care au trecut de prima jurizare - cele mai slabe, ca pe cele mai bune le-au respins - si le-am comunicat că ma retrag din concursul acela care nu mai face cinste numelui acelei firme, de altfel respectabile.

























 Am fost atât de scârbit de  poveste, încat m-am pierdut tot mai des în natură, evitând contactul cu oamenii o perioada lungă de timp. Atacurile la dresa mea au continuat în grupul implicat în comedia aia de concurs, iar astăzi prieteni care i-am avut înainte de luarea mea de poziție mi-au devenit "dujmani".
















 Am spus!

Comentarii

  1. Nu ma mira.
    Succes in ceea ce faceti,este extraoridinar.

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga Mircea, pot sa comentez decat (sic!): nimic nou sub soare. In ultimii 25 ani am invatat un singur lucru: atat timp cat sunt multumit de ceea ce fac si imi pastrez respectul de sine, ma doare fix la 15m de capatul colonului de parerea altora. Intr-adevar, am muncit si muncesc de 3 ori mai mult ca multi altii pentru fiecare leu/ mai nou cent castigat, dar o fac cu demnitate si fara sa pup in cur (na ca l-am scapat) pe nimeni. Nu sunt fotograf si poate nu voi fi niciodata decat un amator cu figuri, dar iti garantez mai ceva ca Vanghelie ca ceea ce ai experimentat tu e valabil in orice domeniu de activitate profesionala din Romania. Romanie care va fi intotdeauna tara mea dar nu cred ca voi mai accepta sa traiesc in acel mediu frustrant. Scuze de "agresiunea" asupra blogului tau, dar nu m-am putut stapani...
    P.S. regret ca, din cauze mai mult decat obiective- am avut un concediu de 3 saptamani cu fetita prin spitale- nu am fost in stare sa ma folosesc de oportunitatea de a te avea initiator in vara asta. Poate ne vom intalni vreodata sub auspicii mai bune. Cu multa admiratie, Laurentiu

    RăspundețiȘtergere
  3. Mircea, stii care sunt premiile tale? oamenii straini care au ajuns sa-si doreasca sa te cunoasca pentru ca iti admira si respecta munca. traim intr-o lume atat de pervertita, incat e ca o minune pentru suflet sa vad ca mai sunt oameni ca tine care stiu sa vada si apoi sa imparta frumosul. ai tot respectul meu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Corect!!!!
      P.S. (iarasi...): stii ca nu am indraznit niciodata sa descarc vreuna din pozele tale? Doar am dat linkul catre ele celor pe care i-am considerat capabili sa vada dincolo de culorile afisate.

      Ștergere
  4. Sunt total fascinat de fotografiile dvs!
    Nu am vazut in viata mea asa ceva.
    Si sunt multe pe care nu le inteleg(tehnic vorbind). Pozele cu soarele, peisajele...pur si simplu nu inteleg cum le faceti. Dar fiecare are secretele lui. Sper sa aflu si eu la un moment dat.
    Felicitari multe! In rest, oamenii sunt diferiti, unii mai ciudati ca altii. Fiecare isi alege drumul prin felul de a fi si prin alegerile pe care le face. Dar toate li se intorc. Tot ce faci, ti se intoarce. Acum daca faci bine, ti se intoarce bine. Daca furi, vei fi furat, si tot asa.
    O dupa-amiaza superba!

    Silviu Pal

    RăspundețiȘtergere
  5. Respect... altceva nu pot sa spun... BA DA ! :) Sunt la inceput in ale fotografiei si la momentul achizitionarii SLR-ului n-am avut bani decat de un Olympus E420 cu 2 obiective in kit. La ce vreau sa ajung e ca nu inteleg "ura" pe ca o poarta detinatorii de aparate Nikon impotriva celor care au altceva gen Canon, Olympus, Fujy etc... Degeaba ai un Nikon daca nu ai ochi si inclinatie spre arta, spre frumos ... La fel si cu concursurile... daca n-ai facut poza cu Nikon, din start este o fotografie proasta . Cam atat.

    RăspundețiȘtergere
  6. Aici cred ca gresesti putin, eu spre exemplu sunt utilizator de Nikon, dar am la suflet o marca care a scris istorie - Pentax! Mai zgandar uneori orgoliile utilizatorilor de Canon, o marca de la cere am cumparat cam 10 ani echipament, mereu cu senzatia ca nu primesc tot ceea ce plateam... Am ramas cu senzatia asta, ca cei de la Canon nu sunt corecti pana la capat cu proprii clienti. Un mare respect am ptr. Olympus - care ofera optica de calitate si ptr. Pentax, producatorul meu de suflet...Aaa, si inca ceva, am avut primele succesuri folosind Canon!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiu ca sunt si exceptii, respectiv Nikonisti care nu au nimic cu "ceilalti", dar sunt foarte putini... :)
      Da, dupa parerea mea , se pare ca esti de acord cu mine, au optica de calitate, dar preturile la obiective si nu numai sunt foarte scumpe... ma uitam pe net acum ceva zile la preturi obiective Nikon in comparatie cu putinele produse Olympus de la noi de pe piata, si chiar ma gandeam ca imi era mai "usor" (financiar) daca aveam un body Nikon :) Dar asta e, e doar o pasiune (din pacate) si mergem inainte cu ce avem :)

      Ștergere
    2. Dl. Cristian, aci oameni, utilizatori fie de Canon fie de Nikon, care au o "ura" fata de utilizatorii de alta aparatura, sunt niste complexati si niste megalomani, care uita ca si ei candva au fost incepatori. Am pe facebook un fotagraf din bucuresti, in lista de prieteni, dupa cateva discutii la unele fotografii sau subiecte in care nu am vazut totul ca el, am ajuns la concluzia, ca acel om este un mare magar. a postat recent o poza cu noul D600, si a cerut pareri de "profesionisti", orice parere care nu ii pu in cur orgoliul de Nikonist, eu sunt nikonist, spunea ca este parere de amator si nu merita luata in seama, mia spus la un moment dat "de unde stii tu mai alexutz, l-ai incercat tu?", aparat care s-a lansat saptamana trecuta. Acest gen de oameni, din pacate majoritari in aceasta tara, sunt cei cu aceea "ura" fata de alti utilizatori, acesti oameni au o 'ura' fata de tot ce nu le impartasete parerea, marca aparaturii nu conteaza.
      Dl Mircea, felul de a scrie....pe masura pozele, fascninat de fiecare data.
      Lumina buna in continuare!

      Ștergere
  7. Cred ca te raportezi la concursurile lunare de pe Nikonisti.ro Ei bine, aia e exceptia care confirma regula, Cei de la Nikon se zbat sa ofere utilizatorilor acelei marci sansa de a se antrena intr-o competitie interna, juriile sunt schimbate de la o luna la alta, temele sunt variate, mereu altele, dar si asa apar mici probleme, erori de abordare, rezolvari nefericite... Oricum, demersul lor este de apreciat, chiar daca premiile nu sunt mari. Eu, spre exemplu, nu sunt acceptat sa particip la concursurile lor. Dar Nikon m-a sustinut financiar in cateva misiuni fotografice, plus ca a achizitionat de la mine fotografii pe care le-a platit chiar foarte bine. Ei sunt singurii care m-au sprijinit in evadarile mele din Dobrogea, dar nu numai.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Concursurile de pe Nikonisti.ro sunt super OK. Dar, in momentul acesta ma confrunt cu o problema destul de ciudata. Exista un concurs, 5 ani Nikon in Romania. In galerie sunt toate mizeriile (imi cer scuze pentru limaj) infecte de poze (nu fotografii), trase cu sapuniere obosite de la toti producatorii posibili. Problema este ca am vazut si fotografii bune cu o compozitie placuta, cu o focalizare impecabila, s.a.m.d., dar acelea au intre 10-20 voturi, iar pozele cu pitipoance dezbracate si cu boturi tuguiate au >100 voturi. Nu inteleg ... de ce? Suntem cumva o tara de obsedati? Nu putem sa acordam sanse si oamenilor pasionati de fotografie? Celor care isi doresc apreciere pentru munca lor?
      Intr-adevar, premiul este un Nikon Coolpix S2600. Costa 350 lei la F64. Sincer, daca as castiga concursul asta, desi nu cred ca am nici o sansa impotriva boturilor de rata, as face cadou aparatul, unui tanar care nu are bani sa isi cumpere, dar ii place fotografia.
      Numai bine ... si ... Fotografiile dumneavoastra sunt minunate.

      Ștergere
  8. Termin frumos saptamana acesta incarcata (in business); nu sunt mare fotograf, dar imi place frumosul, si-mi plac oamenii 'frumosi'. Poate ca sunt subiectiv si il urmaresc pe dl Bezergheanu pentru ca-mi aminteste de un om frumos si plecat dintre noi. Poate, dar nu cred.
    Cred ca zambesc pentru ca uneori cand citesc sau privesc replicile sau cadrele, uit de toate, si intru acolo; in cadrul acela, cuvintele acelea.

    Si in final, va rog: lasati-ne pe noi sa fim juriul dumneavoastra. Nu vom trada!
    :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De asta pun totul aici, fara intentii meschine, fara perdea, povesti crude, imagini ce nu sunt acceptate altundeva, adevaruri tabu, de nespus, ca sa nu suparam... Stiu ca cei care intra aici sa citeasca pot sa se uite apoi in oglinda si sa-si recunoasca defectele, sa spuna ca si ei au gresit dar constientizeaza acum si fac tot posibilul sa indrepte greselile. Asta face ca viata noastra sa fie o evolutie! Chiar daca cei din jur incearca sa ne traga in mocirla in care se lafaie satisfacuti de propriul Ego. Siguri pe ei, ca Sucesurile merita orice compromis... Va multumesc prieteni, ca existati, si nu ma lasati singur intre atatia rataciti, care, mai ca ma fac sa-mi pierd cararea...

      Ștergere
  9. Concursurile foto nu sunt decat o oglinda fidela a societatii romanesti.. si nici nu ar avea cum sa fie altfel!

    RăspundețiȘtergere
  10. Fotografiile chiar cele ce urmeaza dupa "si le-am comunicat că ma retrag din concursul acela care nu mai face cinste numelui acelei firme, de altfel respectabile...." sunt fenomenale. Ma gandesc ca despre ele era vorba cand ai spus ca ai participat la acel concurs. Extraordinar.
    Eu sunt pe Canon, canon 450 d. Fotograf amator, doar. Totusi nici mie nu imi place ideea, mah nu esti pe canon nu poti fi bun. Poti fi cu orice marca, aproape, si poti sa scoti poze bune, nici o indoiala. That is my opinion.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. apropo, mi-ar fi placut sa am cateva din ele pt desktop back :)

      Ștergere
  11. Mult succes! Ma bucur ca mai sunt fotografi care spun adevarul. Eu am renuntat sa mai particip din anii cand Egyed Ufo Zoltan castiga toate concursurile cu poze jenibile, chiar si la concursurile in care inainte cu 5 minute era pe locul 100, iar la final avea cu 1000-2000 voturi in plus fata de altii. Totul e o mafie si o mascarada in stil romanesc.
    Eu nu sunt fotograf profesionist, sunt doar amator si fac fotografia pentru mine si sufletul meu!
    Tot respectul ca mai exista astfel de pasionati in RO!
    Sa-si imparta intre ei toate premiile si banii spalati ca fericire sufleteasca nu o sa aiba niciodata.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Personajul respectiv castiga pe banda rulanta, mai ales la concursurile jurizate de bumbut, al carui asistent era, sau fusese. Amuzant faptul ca pe site-ul personajului, gaseai o lista de 27 de concursuri castigate si doar 11 poze postate, penibile si alea. Am avut meciuri mari cu gasca respectiva, stiu ca se intrebau ironic daca mai traiesc, dupa gripa aviara, care ucidea cu miile subiectele mele fotografice. Ce fel de oameni pot fi cei care se amuza in timp ce specii intregi traiesc o drama? Am fost facut de ei cretin, idiot, homosexual, moldovean, si cine stie ce-or mai fi spus ei in grupul lor de fotografi titrati.

      Ștergere
    2. Citesc, citesc de 2 zile tot citesc si mereu dau de cuvinte care aduc respect naturii si vietuitoarelor care o compun. Asta conteaza foarte foarte mult pentru mine. Bravo!

      Ștergere
  12. Nu pot uita cum la o ediţie a Festivalului de interpretare de la Mamaia premiul cel mare a fost câştigat de un car de reportaj.
    Deci, nu mă miră faptul că şi în alte domenii, ale artei sau de orice fel, persistă aceleaşi metehne.
    Sunt de acord cu propunerea lui Răzvan: Lasă-ne să fim juriul care apreciază fotografiile tale!

    RăspundețiȘtergere
  13. As mai pune o intrebare. Nu are legtura cu subiectul de fata.
    Ma intreb de ce oare "fotografii" care altereaza pozele de atat photoshop si care scot din cateva cadre trase unui copil inocent ceva monstruos, ceva la care nu te poti uita sau cei ce scot din fotografia de nunta ceva fara emotie, fara compozitie, fara sare si piper, dar abuzeaza de slider-ul clarity & saturatie din photoshop ... ma intreb cum de au clienti in continuare? Stiu, sunt foarte ieftini. Dar oare ... merita sa ii dai fotografului de la nunta ta cu 500 - 1000 - 1500 de lei mai putin, dar sa ramai marcat pe viata de lipsa de inspiratie si abuzul de photoshop pe care l-a avut el/ea? In loc sa ai o amintire placuta, sa injuri de fieracre data cand te uiti in albumul de nunta?
    Atat am avut de comentat.
    Un week-end placut.

    RăspundețiȘtergere
  14. Superbe fotografii, inca odata felicitari pentru toata munca dvs. In rest cred ca recunoasteti societatea romaneasca (din pacate), laurii ii culeg intotdeanuna altii nu cei care ar merita!

    RăspundețiȘtergere
  15. Trist si pacat de mascarada asta a concursurilor foto. Dar daca cei care triseaza chiar daca ar avea putina demnitate si respect fata de ei si de pasiunea care o au pentru fotografie s-ar putea uita pe situri de profil de afara, de stock si ar descoperi ca sunt de fapt furnici si poate s-ar trezi la realitate, spre binele lor. Dar asta e, daca le place mediocritatea si nu vor sa avanseze la un alt nivel e problema lor dar macar sa nu se dea mari fotografi. Acum fac o oarecare pararela. Am observat ca in ultimul timp, probabil criza isi spune cuvantul au iesit profesorii de fotografie la "vanat", cursuri foto pe banda rulanta, chiar am urmat un altfel de curs si urmeaza sa dau examen. Din pacate lectorii sunt interesati numai de banii cursantilor si chiar nu-i intereseaza cariera acestora, de fapt ar fi foarte bucurosi daca studentii ar ramane la stadiul de "papagal" si au grija sa nu dea nimic din "casa", cat mai putine informatii, daca intrebi si ai ceva cunostine bine daca nu, nu. Si mai grav este ca la acest examen si un copil de clasa a 2-a il poate lua si se poate numi fotograf pro atat de usor este ... Imi pare bine ca exista si fotografi adeverati care chiar ai ce sa inveti ca Bryan Peterson, Joe McNally, David Hobby, Mark Wallace si de ce nu si Mircea Bezergheanu ? Am auzit ca atelierele facute de Mircea sunt foarte bune si chiar ai ce sa inveti.

    RăspundețiȘtergere
  16. cu parere de rau trebuie sa va dau dreptate... atat zic

    RăspundețiȘtergere
  17. Nimic nu e nou sub soare! Zic si eu o povestioara cu o durata de 5 anisori... aveam prima sapuniera si-am inceput sa le pun pe siteuri foto ca sa fiu instruit/criticat/invatat dar nimic.... si-am pus pe vreo 3 toate super cunoscute dar pana nu am inceput sa laud " meseriasii " nu comenta nimeni la pozele mele...asa ca am abandonat in a posta si doar am vizionat imaginile meseriasilor. asa s-au format bisericutele pe siteuri. ei is lauda reciproc pozele apoi tot ei is fac expozitii un se admira tot ei cu prietenii lor. imi iau si eu primul dslr dar prea tarziu toti cunoscutii de pe siteuri au ajuns cu workshopuri iar eu am renuntat la siteuri de genul si am facut ce ma taie capu si mai ales ce-mi place si asa am ramas supe amator si colectionar de aparate foto. tastez mesajul de pe mobil dar am vrut sa adaug la cele spuse de tine pt ca ai fost printre putinii care si-au facut timp sa mai raspunda la unele nelamuriri pe care le intrebam pe fb. felicitari pt fotografii si blog.

    RăspundețiȘtergere
  18. Pacat ca traim inca pe vremea dinozaurilor, cei care impun sabloane si resping noutatile. Pacat ca tara asta nu e un parinte prea bun pentru copii ei.

    RăspundețiȘtergere
  19. Mircea, fotografiile tale sint absolut perfecte - nu au nevoie de cuvinte, vorbesc de la sine.
    Te-ai nascut artist si asa vei muri - noi ceilalti insa, muritorii de rind nu putem decit sa le privim si sa ne minunam.
    Avem si noi aparatura specializata dar ... :)

    RăspundețiȘtergere
  20. Lumea e tot mai plina de snobi si tot mai lipsita de povesti. Am putut observa cum sar toti la analiza atenta a pixelilor si a nu stiu ce zgomot sau incadrare standard fara ca macar sa remarce ca o fotografie buna are o poveste si un context ce e cu mult dincolo de tehnologie. Din acest motiv refuz sa-mi iau dslr desi imi place mult sa prind in imagini ceea ce ochi-mi vad si sunt de parere ca daca nu voi reusi sa prind cu un compact povestea, tehnologia n-o sa-mi dea in plus decat o imagine clara ca toate celelalte milioane de imagini goale dar chipurile, clare...

    Citesc, rasfoiesc adesea fotografiile de pe acest blog, dar cel mai mult citesc randurile dintre ele pentru ca asa simt diferenta intre blogul unui om si un cont de picasa, sa zicem. Asta ca sa nu spun galeria cuiva care mai si vinde fotografii si unde totul e frumos si strategic aliniat a "cumpara-ma". Stiu ca sunt oameni care va apreciaza munca si pasiunea din spatele ei, multi dintre ei poate nu v-au gasit inca, dar tine de fiecare dintre noi cat de departe si de adanc vrea sa caute.

    RăspundețiȘtergere
  21. Va felicit pentru tot ce faceti si va doresc sa aveti puterea de a trece peste toate greutatile vietii! Din momentul in care am descoperit munca dumneavoastra, viata mea este mai placuta, fiecare fotografie imi aduce o stare de liniste si un zambet si pentru asta va multumesc din suflet.
    Elena

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre pozografi. Care este...

Așezați-vă bine în scaun, eventual cu o pastilă de inimă la îndemână, că o să vă doară! e din categoria - Lumea-i rău și are arme. Capitolul - Viața-i greu.

     *   Pozograful începător - a fost creat de Dumnezeul pozografilor, din masa amorfă a selfiștilor, care se trag în telefoane. Este mana cerească a producătorilor și vânzătorilor de echipamente, deoarece, dacă-i lasă tata lor, vor achiziționa tot felul de echipamente inutile, crezând că posesia unei pianine în sufragerie te face automat Pianist. Sau Pianinist...
 Vor citi pe nerăsuflate tot ce găsesc pe net, evident fără să poată discerne gunoiul de informația reală, apoi se vor atașa de o marcă foto, în funcție de ce au în posesie cei cu care interacționează. Trebuie tratați cu atenție, deoarece chiar au nevoie de ajutor, iar dacă vrei să-ți faci o armată de susținători în viitor, ei reprezintă cel mai bun material, deoarece sunt încă maleabili, poți să-i frămânți relativ tare, ptr a-i modela. De obicei nu vin în turele mel…

Review Olympus OM D E-M 1 MkII. Sau cum să câștigi atunci când toți cred că ai pierdut....

Toate fotografiile din acest review au fost trase în format ORF și convertite în Tiff/Jpeg cu programul PhaseOne - Capture1.  Deoarece trag doar Neutral iar culorile și contrastul în acest caz sunt mai șterse decât ce vedem în realitate am prelucrat fotografiile la nivel de contrast și saturație. Sunt și multe cadre la care nu am fost nevoit să intervin absolut deloc după conversie. Cine are o problemă cu acest aspect să fie sănătos. Voi posta o arhivă cu cadre la rezoluție maximă precum și fișierele ORF, așa încât să fie toată lumea mulțumită.    Citirea acestui material NU ESTE OBLIGATORIE.

  Voi scrie acest material încercând să exprim senzațiile prin care am trecut din momentul în care am hotărât să provoc soarta, renunțând la titlul de Ambasador Nikon în Romania, ptr. a mă arunca cu capul înainte într-o mare învolburată și plină de necunoscute. Cu numai câteva luni în urmă dovedeam ignoranță, râzând de sistemele mirorless, indiferent de cine le produce. Ce-i drept, eram atras de…

Africa, fotograful, pensionara engleză și wild life-ul vândut grețos.

Am așteptat câteva luni înainte de a povesti adevărul, din punctul meu de vedere, despre așanumitele ture de safari foto în Africa. Am zis să mă mai liniștesc, și cred că am făcut bine, dar chiar și așa, materialul va supăra ceva lume...
  Când mi s-a propus să merg în tura asta am refuzat, spunând că nu am încredere în ofertele care se tot lansează an de an. Mi s-a promis atunci că va fi o tură DEDICATĂ fotografiei de wild life, unde totul va fi optimizat ptr acest demers - cazările în locuri de unde să nu mergem ore în șir cu mașinile până la prima găină sălbatică, ghizi experimentați în fotografia de wild life, mașini dedicate acestui gen de safari, program flexibil, adaptat la dorințele noastre. Îhââmmm, chiar așa a fost!...
  Am plecat din București, cu o escală de o noapte la Doha.



  Din Doha, am plecat a doua zi iar după câteva ore de zbor am aterizat în Tanzania, pe aeroportul Kilimanjaro. Din aer am întrezărit craterul Ngorongoro, unde aveam să ajungem la începutul turului…