Treceți la conținutul principal

Nikon D600 - Aușelul, pițigoiul și copacul prăbușit. Final cu OZN-uri!



  Joi, 13.9.2012 Am plecat cu noaptea-n cap spre București, ptr. lansarea lui Nikon D600, precum și pentru petrecerea de 5 ani Nikon în România. M-am simțit excelent, si vreau să mai subliniez, ptr. cei care m-au tot întrebat înaintea lansării - nu am avut Nikon D600 ptr. testare înaintea acestei lansări!!! Vă promit că voi face un material cu testarea aparatului în curând.



Până atunci, puteți contacta cu încredere Brand Managerul Nikon în Romania - Mihai Olaru - ptr. a afla unde și când va fi prezentat aparatul publicului larg.


 Seara am fost la receptia data de Nikon,







unde a cantat Ștefan Bănica, dar eu nu mă omor dupa el, așa că am plecat spre Brașov, la Bogdan Ciungara, ptr. că a doua zi să mergem la Dumbrăvița, ptr. Ciconia nigra - barza neagra. Am ajuns acolo pe la ora 2 dimineața, și la întrebarea lui - Când să te trezesc? - am raspuns - ora 5. Nici nu am adormit bine că intră omul în cameră și spune - hai Mircea, e ora 5!!! Am zis că-l omor, da m-am abținut, că aveam nevoie de el la Dumbrăvița, unde am ajuns la răsăritul soarelui






Și până m-am spălat eu pe ochi intr-o baltă, Bogdan facea deja primele fotografii cu Barza neagră, o pasăre pe care o vânez - fotografic vorbind - de mulți ani! Am găsit acolo cam 30 de exemplare!









 Muream de somn, și mare bucurie am avut când am zarit în departare o rulotă, pe care mi-am pus în gand să o adjudec. Dar am avut și o mare deziluzie, vazând un tractor cum o răpește din decor!!!


 Încă un motiv de tristețe a fost faptul că am găsit o barza neagra ucisă și călcată cu tractorul pănă a devenit de nerecunoscut.


La un moment dat, Bogdan a găsit un Prundaraș rupt de oboseală, incapabil să mai zboare, să fugă de noi. Probabil era venit din tarile nordice, în migrație, și a aterizat aici epuizat.



 Seara am plecat de la Bogdan, spre lacul Sf. Ana, unde vroiam să dorm peste noapte, ptr. a fotografia ceața de dimineată ce se ridică peste lac. Iar pe drum am avut parte de o fază de infarct!  Mi-a căzut un copac chiar în fața mașinii! De fapt cazuse întâi unul, care l-a rupt și pe al doilea, punându-se de-a curmezisul pe drumul dintre Bixad și lac.





 Nu vă doresc să trăiți senzația asta, noaptea pe un drum pustiu, în munte.
Am ajuns totuși la Sf. Ana, beznă și barieră pusă, așa că am oprit masina în zona barierei, m-am dat jos, am luat mancarea și m-am așezat la o masă de lemn, puțin mai încolo. Conservă de fasole cu carnați. După primul cârnat pescuit din conservă, aud zgomote între mine și mașină, puțin spre stânga, îndrept lumina frontalei spre locul zgomotos, și zăresc o siluetă masivă... Se mai aprinde o lanternă puternică la etajul casuței de lângă barieră, lanternă care scanează zona, pană iluminează un urs, da nu prea mare. Apoi o voce striga la mine - vedeți ca sunt urși! Eu în gând - buna dimineata!
 Chiar dacă nu voi recunoaște vreodată, m-am căcăt pe mine, la figurat, evident! În spate aveam un gard cu plasa de sârmă, iar între mine și siguranța mașinii aveam, probabil, mai mulți ursi. Am apucat strâns cuțitul, dar acesta are lama scurtă, așa că nu-mi era de folos dacă eram atacat, iar eu nu reușeam sa lovesc primul, la jugulară... Oricum, dupa un timp, care a părut o vesnicie, s-au îndepartat, fără să mă bage în seamă.
 Am dormit dus, dar în mașină, evident. Dimineată, ceață ioc! Bai, numai ghinioane! M-am dus la Tinovul Mohoș, care se afla la cateva sute de metri, dar atent la fiecare mișcare, să nu dau iar de urs. Așa a răsărit soarele.








 Tinovul ăsta e un crater de vulcan, plin cu apa, peste care au crescut mușchi, ce au acoperit aproape complet craterul. Din loc în loc mai sunt câteva ochiuri de apă, iar peste stratul de mușchi au început să crească pini, care și-au adaptat dimensiunile la condițiile de sol moale și instabil. Astfel, un pin gros de 5 cm poate să aibă cam 100 ani...
  De acolo am coborât la Sf. Ana, să văd lacul, chiar dacă vremea era de tot rahatul. Dar pe drum am fost atras de un sunet cunoscut, și așa aveau să apara primele oportunități fotografice - pasaricile!

Ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius




Măcăleandru - Erithacus rublecula




Pitulicea sfârâitoere - Phlloscopus sibilatrix



Pițigoiul codat - Aegithalos caudatus








 Aușelul sprâncenat -  Regulus ignicapilla







 După care am tras câteva cadre în jurul lacului










 La plecare am aruncat o privire peste văile dinspre Bixad



pe unde aveam să mai am parte de o provocare fotografică - Sorecarul - Buteo buteo





 L-am executat scurt și am plecat în grabă spre locul de intâlnire cu OZN-ul care m-a rapit cu ceva timp în urmă. La Vulcanii noroiosi.



 La sfârșit am fost teleportat într-un câmp plin de brândușe, între care m-am trezit a doua zi. Aveți idee cum e să te trezești cu brânsușa la nivelul ochiului?


Comentarii

  1. Întrucât m-am familiarizat deja, oarecum, cu Mircea Bezergheanu, mai exact, cu comentariile şi mai ales, cu pozele extraordinare pe care le face, le voi admira în tăcere. Şi voi trece des pe aici, fiindcă am ce vedea!

    RăspundețiȘtergere
  2. Slavă Domnului că ai scăpat teafăr ! Copacul, urșii... Cineva acolo sus te iubește. Cu siguranță știe că meriți să fii protejat.

    Frumoase păsări. Barza, pițigoiul și șorecarul sunt minunate.
    La fel de minunat și modul în care poți vedea tu Vulcanii Noroioși. Am vizitat și eu locul, dar nu era nici pe departe atât de frumoasă zona aceea, precum ți s-a arătat ție. Sau de vină or fi OZN-urile...???

    E.

    RăspundețiȘtergere
  3. (Lucian Marin) Am fost si eu la Sf. Ana, si din ce spunea ghidul sunt cam 20 de exemplare de ursi care bantuie liber in zona lacului si peste munte spre Baile Tusnad, m-am simtit privilegiat ca am avut ocazia sa observ un urs pe pasune, in locul cand am iesit din zona mlastinii Mohos. Felicitari pt. fotografii, bine calculate, bine surprinse !

    RăspundețiȘtergere
  4. Excelente fotografiile tale. Creeaza dependenta.E minunat ceea ce ti se intampla . E si mai minunat faptul ca imparti cu noi cate ceva din aceste "minuni".
    Succes in continuare.MM.

    RăspundețiȘtergere
  5. Uau, in sfarsit... poze noi cu pasari! Le-am asteptat toata vara. Sunt superbe!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Cum te las nesupravegheat, mai mai sa te pape ursul! Vezi ce se intampla daca pleci singurel!? Bine macar ca ai scapat teafar si cu bine! Despre fotografii, ce sa spun!? Sau... ce sa mai spun, decat ca sunt superbe! Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  7. Of! Daca aflam ca te vei intalni cu barza neagra, te-as fi rugat s-o trimiti la mine. Aia alba n-a vrut sa poposeasca in pragul casei mele, asa ca asta neagra era bine primita :). Bine c-ai scapat teafar Mircea asa ca sa nu uiti rugamintea daca o mai intalnesti cumva :D. Superbe pozele deja remarca asta e spusa asaa..repetitiv.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Review Olympus OM D E-M 1 MkII. Sau cum să câștigi atunci când toți cred că ai pierdut....

Toate fotografiile din acest review au fost trase în format ORF și convertite în Tiff/Jpeg cu programul PhaseOne - Capture1.  Deoarece trag doar Neutral iar culorile și contrastul în acest caz sunt mai șterse decât ce vedem în realitate am prelucrat fotografiile la nivel de contrast și saturație. Sunt și multe cadre la care nu am fost nevoit să intervin absolut deloc după conversie. Cine are o problemă cu acest aspect să fie sănătos. Voi posta o arhivă cu cadre la rezoluție maximă precum și fișierele ORF, așa încât să fie toată lumea mulțumită.    Citirea acestui material NU ESTE OBLIGATORIE.

  Voi scrie acest material încercând să exprim senzațiile prin care am trecut din momentul în care am hotărât să provoc soarta, renunțând la titlul de Ambasador Nikon în Romania, ptr. a mă arunca cu capul înainte într-o mare învolburată și plină de necunoscute. Cu numai câteva luni în urmă dovedeam ignoranță, râzând de sistemele mirorless, indiferent de cine le produce. Ce-i drept, eram atras de…

Despre pozografi. Care este...

Așezați-vă bine în scaun, eventual cu o pastilă de inimă la îndemână, că o să vă doară! e din categoria - Lumea-i rău și are arme. Capitolul - Viața-i greu.

     *   Pozograful începător - a fost creat de Dumnezeul pozografilor, din masa amorfă a selfiștilor, care se trag în telefoane. Este mana cerească a producătorilor și vânzătorilor de echipamente, deoarece, dacă-i lasă tata lor, vor achiziționa tot felul de echipamente inutile, crezând că posesia unei pianine în sufragerie te face automat Pianist. Sau Pianinist...
 Vor citi pe nerăsuflate tot ce găsesc pe net, evident fără să poată discerne gunoiul de informația reală, apoi se vor atașa de o marcă foto, în funcție de ce au în posesie cei cu care interacționează. Trebuie tratați cu atenție, deoarece chiar au nevoie de ajutor, iar dacă vrei să-ți faci o armată de susținători în viitor, ei reprezintă cel mai bun material, deoarece sunt încă maleabili, poți să-i frămânți relativ tare, ptr a-i modela. De obicei nu vin în turele mel…

Despre editare, ptr puriști, hartiști și tot felul de triști.

Mai fac greșeala și postez din când în când cadre dificile, activând imediat câte un odihnit ce nu a ieșit probabil la fotografiat atât de des, sau pe distanțe suficient de mari de fotoliul din care emite un devastator - "PRELUCRATĂ! Putem vedea una needitată?"

La un moment dat, o domnișoară de la arte a comentat și ea, sugerând că de fapt eu sunt bun la editare, prelucrând pozulicile mediocre până la nivel comercial de wow. Domnișoara mea dragă, de ce nu ieși dumneata ziua din casă până nu te dai cu fond de ten, rimel și ruj? Ți-e rușine cu tine Raw? Ziceți că nu e corect ce fac? Vă permiteți voi pare să fiți corecți până la extrem? Hai să vă văd!

  Hai să vedem cum este și cu editatul/prelucratul acesta în fotografie. Am să expun poziția mea vis a vis de subiect. Consider că fotograful nostru nu alterează fotografia atât timp cât nu adaugă informație (elemente de imagine) care nu se regăsea în scena fotografiată. Senzorii aparatelor foto digitale au un comportament lin…