Copacul Vieții



  Casa mea e Copacul, spune Frunza, inainte de marea Plutire. În universul ăsta vast, avem obligația să ne găsim propria voce. Eu înca mai bântui Ținutul Lupilor, mut de uimire, incapabil să articulez ceva. Încă îmi caut Vocea.








 Înca mai caut puntea


care să ma duca spre ținta mea






  Spre Copacul pierdut în cețurile ce coboară din Valea Cozluc, unde spiritul vechiului Păstor așteaptă să-mi spună Povestea. Atâtea vieți am rătăcit drumul, și nu am ajuns, încat, acum sper să-l mai găsesc așteptându-mă.



  Este Copacul Vieții, sub care civilizația noastra se dezvoltă efervescent, iar crengile lui au ramificații printre stele!



  Sper să ajung la timp, înainte ca  acesta să fie taiat(consumat), atunci când câmpia (lumea) va fi goala, fară protecție și sprijin!



  E o călătorie presărată cu minuni, pe care le găsesc la tot pasul










 Pe drum am adormit și eu, odihnindu-mă în perna copacilor



acoperindu-mă cu pătura dealurilor


 mânând la întâlnirea din vis spiritele turmelor ce s-au adapat la Fântâna Vieții



 și sper acum doar să ajung la timp


 Unii au râs, că e prea mult Avatar, alții că e prea Osho style. Tot ce se poate, dar cand veți obosi în cursa asta dementa spre implinire, cand veți pierde tot ce ați avut într-o clipită, când vă veți uita înapoi si vă veți întreba - Pentru ce? - veți intelege, poate, povestea mea. Dacă sunteți încă grabiți, priviți doar fotografiile, și întrebați-vă cum au fost facute, cu ce aparat, cu ce obiectiv, cu ce card, cu ce baterie, cu ce trepied. Pierzând sufletul fotografiei. Nu vă judec, și eu am facut la fel...

Comentarii

  1. Asta-i povestea omului bun, care stie sa vada si sa simta ce-l inconjoara.

    RăspundețiȘtergere
  2. U Ciebie jak zwykle - inny, lepszy świat.
    Przepiękne zdjęcia !!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Oare m-a injurat? Sa traduca cineva, daca poate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "În tine, ca de obicei - o alta lume, mai buna.
      Frumoase fotografii!"
      Din poloneza, by google translate :D

      Ștergere
    2. Uff, am scapat! Deci e de bine. :)))

      Ștergere
    3. Mircea , ce este cu tine de postezi numai foto vechi in noile tale mesaje ?
      Nu ai mai fost pe teren vara asta, ci ai stat doar la pensiunea de la Somova si ai lenevit ?
      Sau ai imbatranit ?
      Cred ca asta este cu adevarat raspunsul la intrebare.
      Se simte ceva , o stare pe care parca pana acum nu ai afisat-o, de parca ai ajuns la vremea cand unii asculta doar romante.
      Cred ca ai intrat intr-un nou ciclu al vietii, acela de ,,nea Mircea "".
      Succes totusi si in noul ciclu in care ai intrat.

      Radu

      Ștergere
    4. Radule, simt o forma de bucurie in mesajul tau. Dar ai dreptate, am ajuns la faza terminala, ma pregatesc sa fac loc unuia mai competent! Stii tu pe cineva anume?

      Ștergere
    5. Nu Mircea, nu este vorba de faza terminala, ci doar atat ca la un moment dat in viata simtim ca imbatranim, si nu mai putem face ceea ce faceam chiar si cu un an in urma.
      De exemplu, suportam mai greu caldura, frigul, oboseala, etc.
      E un prim semn.
      Nu mai suntem la fel de vioi, de spontani, etc.
      Eu asta am vrut sa iti transmit.
      Dar,... fiecare varsta are frumusetea ei , mai ales ca cea legata de batranete are in plus intelepciunea si experienta vietii.

      Cu respect, Radu

      Ștergere
    6. Draga Mircea , apropo de faptul daca stiu pe cineva mai competent, mi-ai adus aminte de vorba ca nimeni nu este de neinlocuit pe lumea asta.
      Iar cu treaba aia care este mai bun intr-un domeniu e o iluzie de moment, stai linistit.
      Nu trebuie sa facem concurs din viata noastra, care e mai bun dintre noi, caci de aceeea s-a ajuns la distrugerea pamantului.
      Care e mai bun vanator, care e mai tare arhitect, care e mai tare in petrol si gaze de sist, etc, si asa am facut totul praf si pulbere.

      cu stima, Radu

      Ștergere
    7. Mircea imi pare sincer rau, nu am vrut sa zic mai mult decat ce am scris, adica doua lucruri, sincere, care tin de viata fiecaruia dintre noi.
      Primul de faptul ca imbatranim, al doilea de faptul ca nu trebuie sa cautam sa fim cei mai buni intr-un domeniu , neaparat.

      Tu mi-ai scris asa mai sus

      Radule, simt o forma de bucurie in mesajul tau. Dar ai dreptate, am ajuns la faza terminala, ma pregatesc sa fac loc unuia mai competent! Stii tu pe cineva anume?

      Si eu am zis ca nu trebuie sa cautam care este cel mai bun ( competent) , neaparat.
      Atata tot.
      Imi cer iertare, te rog, daca cumva s-a inteles altceva.

      Cu respect ( sincer din toata inima), Radu

      Ștergere
  4. Este povestea unui om bun și blând, aș adăuga eu, care știe să ne arate frumusețea. Atunci când Dostoievski a spus că frumusețea va salva lumea, oare nu la așa ceva s-a gândit? Și când privim asemenea minunății, nu-i dăm dreptate?

    RăspundețiȘtergere
  5. Probabil c-or fi şi altele mai grozave. Dar pozele cele mai frumoase pe care le-am văzut cu Dobrogea, sunt cele ale lui Mircea Bezergheanu.
    Acum, aproape toţi avem ceva cu care să facem poze, un aparat foto, un telefon mobil, o video cameră, o jucărie... Admirăm, ne lăudăm şi ne mândrim cu pozele făcute de noi. Cred că e frumos ceea ce facem.
    Îmi permit o comparaţie (de drag dobrogean): Ceea ce facem noi, este Pricopanul, cel mai înalt vârf al Dobrogei. Ceea ce face Mircea, este Everestul!

    RăspundețiȘtergere
  6. Your photos are amazing. I can not find words to describe. Excellent series, congratulations!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Olympus OM D E-M 1 Mk II review - or how can you win, when everyone else thinks that you have lost…

Review Olympus OM D E-M 1 MkII. Sau cum să câștigi atunci când toți cred că ai pierdut....

Nikon D850, sau cum desconsiderăm vrabia din mână...