Pagini

marți, 1 mai 2012

Dobrogea tată, Dobrogea!


  Nu ai cum sa ramai indiferent, trecand prin acest tinut. Unii se indragostesc iremediabil, si vor reveni de cate ori au ocazia, iar daca nu o pot face, vor ofta cu gandul la ea. Porniti muzica din link, si ascultati un instrument care a mangaiat aceste dealuri sute de ani! Mai sunt si unii  cu apa distilata in loc de sange, cu un computer in loc de creier si un seif in loc de inima, care probabil vor considera prima categorie ca fiind niste ciudati. Ma rog, nu pot fi toti oamenii la fel, asa ca nu judec acum, care si cum. Sa revenim la planeta noastra, si sa o privim de aproape, de la firul ierbii:




 Sau de mai departe, de pe un deal tocit:









 
mirosind cimbrisorul salbatic amestecat cu aer sarat, si privind soarele inconfundabil al Dobrogei la apus, vei zice ca Dumneze te-a atins cu dragostea lui!



  Si vei ramane asa, mut, pana noaptea tarziu, cand te priveste Luceafarul:



  moment numai bun sa asculti Cucuveaua,



pana la rasaritul soarelui:



care anunta o noua zi, plina de minuni:





















 Cateva ore am alocat unor cunostinte mai vechi, tocmai sosite din Africa - Prigoriile/ Merops Apiaster:












 care tot sosesc in valuri succesive, in fiecare zi, ba chiar si in Pricopane le-am auzit cum treceau ieri, pe cand asteptam apusul soarelui printre pietrele mele dragi:








  Pacat ca nu aveam  si obiectivul macro, au inflorit toate plantele, si e o adevarata nebunie de fluturi si gaze, prin vaile Pricopanelor.


Dar sa vedem ce ne rezerva luna Mai, ca am renuntat la orice iesire in strainatate, ptr. a prinde complet tocmai sezonul cel mai spectaculos.


10 comentarii:

  1. ai avut un weekend "fructuos"...niste imagini de mare clasa...FELICITARI !!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine aleasa muzica. Superbe pozele!

    RăspundețiȘtergere
  3. domnul Bezergheanu, faceti si un mini curs de supravietuire cu noi, ca altfel s-ar putea sa ne pierdem prin tufisurile din Dobrogea de n-o sa mai stiti cum si de unde sa ne recuperati. sa vedeti atunci mesaje disperate pe blog si incercari de a identifica poze cu zona aproximativa in care ne aflam. va scriu in calitate de Stan Patitu', caci, dupa ce am tot citit pe blog si am admirat fotografiile, am zis ca nu se mai poate asa, musai tre' sa vad zona. ca sa sar direct la concluziile: n-au glumit profesorii la scoala, unele pasari chiar sunt migratoare...altfel nu s-ar explica de ce am admirat o armata de vrabiute si nici macar o pasare mai colorata; am urcat pe dealuri de pe care de vreo doua ori am coborat in nas; m-am ratacit de ma mir si acum ca nu am trecut ilegal granita. se vede clar ca va e draga zona si faceti tot efortul sa para mic, dar stiu clar ca exista. asa ca, felicitari!!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Astea sunt incercarile Dobrogei, care nu se arata din prima; te chinuie, sa vada daca renunti! Daca spui cuiva ca te-ai pierdut prin Dobrogea, rade de tine, dar sunt multe zone unde dispari pur si simplu...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mircea, tata, Dobrogea ia vezi cum o simti acum

      http://www.youtube.com/watch?v=zqlKpc4wCDU&feature=related

      Doamne ajuta , Valeriu

      Ștergere
  5. nici despre un om nu stiu daca as putea vorbi cu atata drag cum vorbiti despre Dobrogea. pare ca va umple sufletul, iar asta chiar e o fericire in sine

    RăspundețiȘtergere
  6. Felicitari pentru fotografiile realizate.
    Inspirata oarecum si de blogul dumneavoastra dar si de experienta de acum un an (vazusem doar muntii Macinului pana acum cateva zile)pasii m-au purtat catre Dobrogea (Muntii Macin, Delta, si doua cetati) in minivacanta de 1 mai. Concluzie - este foarte frumoasa.

    Andreea

    RăspundețiȘtergere
  7. Ca de obicei...minunate fotografii!

    RăspundețiȘtergere
  8. Va invidiez libertatea!

    RăspundețiȘtergere
  9. Superb! Sunt indragostita de dealurile dobrogene si a fost o incantare sa vad aceste fotografii extraordinare. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere