Treceți la conținutul principal

Pod de gheata la mal, Pricopanul si fantoma



  Cred ca va amintiti  stirile de la radio, cu ani in urma, cand anuntau la ora 12 cotele apelor Dunarii: Zimnicea - suasant san san sentimeter - pod de gheata la mal; Orsova...
 Ei bine, zilele astea am tot incercat sa ies din oras, la fotografiat, dar codul portocaliu de ger si viscol a transformat orasul intr-unul inchis! Asa ca nu mi-a ramas decat sa privesc peste Dunare, spre Dobrogea, sperand ca sloiurile de gheata sa se topeasca, sau sa se duca la vale, iar azi dimineata am avut noroc de scurgerea sloiurilor si eliberarea Dunarii, astfel incat am trecut cu bacul peste Dunarea care parea ca fierbe la minus 17 grade, mai ales cand vedeai cum ies aburi din apa;





 Tinta era Pricopanul, dar cum nu stiam in ce stare sunt drumurile, am plecat cu inima stransa, deoarece in jud. Tulcea nu prea au astia treaba cu deszapezirea! Pana la Macin drumul a fost bun, probleme am avut pe drumul improvizat prin camp, care duce spre cariera de piatra si spre intrarea in Parcul National.



  Iar cea mai mare bataie de cap am avut-o cand am inceput sa urc pe unul dintre trasee, deoarece zapada avea un strat de gheata la suprafata, si acest strat pocnea la fiecare 3-4 pasi, astfel ca ma afundam bine in zapada moale de sub stratul de gheata. Asta m-a pus la incercare, chiar am avut impulsul de a renunta, mai ales ca am carat si echipament greu cu mine, in speranta ca voi putea fotografia ceva Pitigoi codati:


 Am cautat, am intrebat, am chemat, dar nu s-a aratat. Asa ca m-am apucat de peisaje, atunci cand am gasit stancile acoperite cu gheata:









 iar cand mi-am dat seama ca nu am nici o sansa reala de a fotografia o pasare pe frigul si vantul ala, m-am sacrificat si am facut pe modelul!












 Cand vor turna astia RAMBO 7 sper sa nu ma mai sara, si sa ma ia in sfarsit pe mine ca personaj principal!!!
  Aaa, sa nu uit, am filmat cateva cadre, asa ca le pun si pe alea, sa fie materialul cat mai convingator. Ascultati vantul, sa va faceti o idee despre ce era acolo:


video

video

 Seara am plecat spre Galati, mi-am dat seama ca nu era o idee inteleapta sa raman peste noapte si sa dorm acolo, dar cand am ajuns la bac, am avut surpriza sa constat ca Dunarea se umpluse iar de sloiuri, si ca inghetase pana la jumatate, iar capitanul bacului nu vroia sa riste traversarea. Pan la urma, vazand cate masini s-au strans, a acceptat, astfel ca am avut ocazia de a filma trecerea bacului peste apa inghetata si plina de sloiuri:

video


video



 Urmeaza o misiune la Enisala, la Grindul Lupilor si la Vadu.

Comentarii

  1. Asa cum ne-ati obisnuit, ne oferiti de fiecare data poze remarcabile, realizate in orice fel de conditii meteo.
    Oare "Sniper-istul" din poze cine este ?!?! :) :) Va urez multa sanatate in speranta ca si mama dumneavoastra se simte mai bine.

    RăspundețiȘtergere
  2. Te salut Mircea! Este incredibil cum pe tine nu te poate tine nimic in casa! :)) Minus 17 sunt aproape de nesuportat pt unii, nici macar 5 minute. Te admir!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu cum ai facut tu dar vad ca ti-a iesit...
    Eu am fost astea doua zile de doua ori "in teren" si de fiecare data in loc sa fac poze a trebuit sa-mi scot masina din nameti.
    Desi la noi zapada e putina, nu vant, nu temperaturi extreme, liniste, azi am muncit doua ore sa dau zapada din fata jepp-ului romanesc.

    Asta e, lasa ca o sa vina codul portocaliu si pe strada noastra.

    RăspundețiȘtergere
  4. Cand ai si cu ce sa tragi si mai esti si pasionat sau castigi bani din asta inteleg si eu ca nu mai conteaza temperaturile. Cu siguranta, daca echipamentul din dotare lipsea situatia ar fi fost alta. Cat despre bacurile din Ro sa fac ceva pe ele...oricum romanii nu au fost in stare prin zona de trecere sa faca un pod de atatia zeci de ani, vb aceea in zona e o afacere si la fiecare sfarsit de luna vine o masina galbena si recolteaza % din incasari de la cei cu bacuri.

    Revenind la poze ca si pana acum, faci treaba buna.

    RăspundețiȘtergere
  5. Vazand pozele mi-a fugit mintea la un film mai vechi, "Acolo unde se avanta vulturii" (Where Eagles Dare) , se potriveste!
    Faina, Planeta Dobrogea si magica , privita prin "ochiul " tau!

    RăspundețiȘtergere
  6. Daca mai si zburai, erai ca in filmele cu sergiu nicolaescu, in toate rolurile mircea b.
    pacat ca nu ti-a iesit pozarea de pitigoi, dar macar nu ai iesit degeaba din casa.
    frumoasa serie

    RăspundețiȘtergere
  7. La cum batea vantul, daca intindeam aripile cu siguranta imi luam zborul.

    RăspundețiȘtergere
  8. Pacat de efortul facut! Pacat spun pentru ca nu ai eusit ce ti-ai propus! Cu toate astea, felicitari pentru ce ne arati si ne inveti!
    Toata stima!

    RăspundețiȘtergere
  9. Felicitari!!!...impresionant!!!...ce sa mai zic?...cuvintele palesc...:)

    RăspundețiȘtergere
  10. conditii meteo groznice, multe sacrificii, dar la sfarsit, a meritat zic eu.. mi-a placut f mult totul, si pozele si clipurile care ne-au introdus in atmosfera..
    Ce sa mai zic, Rambo VII e a lui Bezergheanu, for sure, nu au incotro cei de la Haliud..
    Felicitari Mircea, f frumos !!!

    RăspundețiȘtergere
  11. super cadrele... imi pot doar inchipui ce tare batea vantul. ce obiectiv ati folosit pt cadrele wide? 14-24 de la nikon?
    Horeica Gabriel

    RăspundețiȘtergere
  12. Va multumesc tuturor. Gabriel: sunt facute cu 14-24 si cu un 8 mm de la Samyang.

    RăspundețiȘtergere
  13. Ai fost pe Pricopane, urmaeaza Grindul Lupilor, Vadu si ... Alaska. Cred ca iesirile astea sunt doar incalzirea pentru Alaska. Frumoase fotografii, ca intotdeauna.

    RăspundețiȘtergere
  14. Urmeaza Costa Rica Razvane! Ca nu-mi place clima rece. Vreau sa fotografiez Colibri, asa ca ma duc in Costa Rica.

    RăspundețiȘtergere
  15. Doamne Sfinte, esti nebun mai omule...nebun de frumos!

    Rambo!?...ha, o nimica toata pe langa filmul ce-l creezi cu atata bucurie si maiestrie 'in tufisuri', pentru noi dar si pentru tine.

    Multumim, cu mare recunostinta!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre pozografi. Care este...

Așezați-vă bine în scaun, eventual cu o pastilă de inimă la îndemână, că o să vă doară! e din categoria - Lumea-i rău și are arme. Capitolul - Viața-i greu.

     *   Pozograful începător - a fost creat de Dumnezeul pozografilor, din masa amorfă a selfiștilor, care se trag în telefoane. Este mana cerească a producătorilor și vânzătorilor de echipamente, deoarece, dacă-i lasă tata lor, vor achiziționa tot felul de echipamente inutile, crezând că posesia unei pianine în sufragerie te face automat Pianist. Sau Pianinist...
 Vor citi pe nerăsuflate tot ce găsesc pe net, evident fără să poată discerne gunoiul de informația reală, apoi se vor atașa de o marcă foto, în funcție de ce au în posesie cei cu care interacționează. Trebuie tratați cu atenție, deoarece chiar au nevoie de ajutor, iar dacă vrei să-ți faci o armată de susținători în viitor, ei reprezintă cel mai bun material, deoarece sunt încă maleabili, poți să-i frămânți relativ tare, ptr a-i modela. De obicei nu vin în turele mel…

Review Olympus OM D E-M 1 MkII. Sau cum să câștigi atunci când toți cred că ai pierdut....

Toate fotografiile din acest review au fost trase în format ORF și convertite în Tiff/Jpeg cu programul PhaseOne - Capture1.  Deoarece trag doar Neutral iar culorile și contrastul în acest caz sunt mai șterse decât ce vedem în realitate am prelucrat fotografiile la nivel de contrast și saturație. Sunt și multe cadre la care nu am fost nevoit să intervin absolut deloc după conversie. Cine are o problemă cu acest aspect să fie sănătos. Voi posta o arhivă cu cadre la rezoluție maximă precum și fișierele ORF, așa încât să fie toată lumea mulțumită.    Citirea acestui material NU ESTE OBLIGATORIE.

  Voi scrie acest material încercând să exprim senzațiile prin care am trecut din momentul în care am hotărât să provoc soarta, renunțând la titlul de Ambasador Nikon în Romania, ptr. a mă arunca cu capul înainte într-o mare învolburată și plină de necunoscute. Cu numai câteva luni în urmă dovedeam ignoranță, râzând de sistemele mirorless, indiferent de cine le produce. Ce-i drept, eram atras de…

Africa, fotograful, pensionara engleză și wild life-ul vândut grețos.

Am așteptat câteva luni înainte de a povesti adevărul, din punctul meu de vedere, despre așanumitele ture de safari foto în Africa. Am zis să mă mai liniștesc, și cred că am făcut bine, dar chiar și așa, materialul va supăra ceva lume...
  Când mi s-a propus să merg în tura asta am refuzat, spunând că nu am încredere în ofertele care se tot lansează an de an. Mi s-a promis atunci că va fi o tură DEDICATĂ fotografiei de wild life, unde totul va fi optimizat ptr acest demers - cazările în locuri de unde să nu mergem ore în șir cu mașinile până la prima găină sălbatică, ghizi experimentați în fotografia de wild life, mașini dedicate acestui gen de safari, program flexibil, adaptat la dorințele noastre. Îhââmmm, chiar așa a fost!...
  Am plecat din București, cu o escală de o noapte la Doha.



  Din Doha, am plecat a doua zi iar după câteva ore de zbor am aterizat în Tanzania, pe aeroportul Kilimanjaro. Din aer am întrezărit craterul Ngorongoro, unde aveam să ajungem la începutul turului…