Treceți la conținutul principal

Compozitie, estetica, cromatica si echilibru



  Ma ingrozesc atunci cand vad ca studiul aprofundat al principiilor ce definesc arta este desconsiderat de noul val de "artisti" fotografi. Ma lovesc in schimb de sabloane, tipare prost interpretate si aplicate, folosite doar ptr. a masca gaurile din pregatirea acestor "artisti".
  Primul tipar: Alb/negru este arta frate! Culoarea... e Cah! Parerea mea e alta, de aceea veti gasi putine lucrari alb/negru la mine in galerie.


  De cele mai multe ori fixul unora ascunde tocmai o slabiciune a lor, incapacitatea de a intelege culoarea si de a o reproduce corect. Culoarea poate fi folosita in compozitia cadrului, asa cum folosim forma.






  Sunt nenumarati cei care transforma imediat un cadru dintr-o serie color intr-o poza alb/negru si posteaza seria cu un amestec fara noima de cadre color si alb/negru. Vedeti portofoliile fotografilor de nunta si o sa intelegeti despre ce vorbesc. Problema la acele poze este faptul ca au iesit asa prost in culori incat singura salvare venea de la conversia in alb/negru. Fotografii adevarati vor prezenta seriile omogen, ori toate alb/negru, ori doar color. Am avut meciuri pe forumuri discutand pe tema asta, dar ei se tin tare, se considera artisti iar pe mine un invidios ce se oftica de succesul lor. Am renuntat.
   Al doilea tipar: Compozitia, bazata de multe ori pe regula Treimii de aur. Cica trebuie ignorata! Eu cred ca  aici trebuie sa simti cadrul ca sa poti ignora intr-o forma cu adevarat artistica regula. Intai o stapinesti la perfectie, apoi incepi sa te joci prin curte. Daca te joci direct prin curte, fara sa ai habar de regula, se va observa imediat asta. La fel si  cum se va observa si faptul ca incalci regula in cunostinta de cauza.





   Incerc sa gasesc de multe ori armonia bazandu-ma pe instinct, aici spre exemplu m-am bazat pe vibratiile induse de forma trunchiurilor si de unduirile lor in apa,



aici pe urma efemera a barci pe apa,


aici pe jocul creat de ceata in jurul copacului,


aici de forma norului care puncteaza cetatea,


iar aici se felul in care ceata ce inconjoara Cimele continua linia ascendenta a grohotisului de la poalele muntelui:



  Uneori m-a inspirat principiul energiei Yin/Yang:


mai putin vizibil in aceasta imagine, pe care o pretuiasc foarte mult, formele par ca se rotesc in sens invers acelor de ceasornic, avand in centru lacul:



 Astfel, puteti pozitiona subiectul in orice loc din cadru, daca reusiti sa compuneti imaginea folosind toate elementele intr-un mod armonios










  Un alt tipar este plasarea personajelor umane intre ruine! Oameni buni, am vazut atatea poze cu mirese sau modele pe tocuri care bantuie prin ruine, de-mi vine sa fac si eu acum! Vad ca e musai sa stea cu curu in chiuveta, cu gatul peste cioburi, sa priveasca tamp spre un cufar, sa dea gauri cu pikamerul in podele, sa stea cu picioarele gratios dezarticulate pe o canapea din care ies arcuri. Si praf, mult praf plus panze de paianjen!
 Culorile sa fie obligatoriu alterate "artistic" dar mai bine alb/negru, ptr un plus de dramatism.
 Asta e "trendul". Chiar s-a ratoit unul la mine pe un forum, ca el face poze de 2 ani si la cateva luni dupa ce a pus mana pe un DSRL scotea opere de arta, nu ca mine cadre plictisitoare cu fete prin tufisuri. Mai multi mi-au spus ca vor alceva de la mine, ca ceea ce fac e deja obositor de privit. Pai e obositor si de facut oameni buni, habar nu aveti ce inseamna sa iei o fata pe caldurile infernale din Dobrogea, sa induri roiuri de insecte, nori de praf, distante enorme strabatute uneori cu tot echipamentul si recuzita in spate. Iar la locul faptei sa-i ceri fetei sa fie proaspata si naturala! Incerc doar sa-mi simplific cadrele, caut miscarea, spontaneitatea si naturaletea dar se pare ca e greu de redat si mai greu de apreciat. Am sa caut in continuare, am sa ma indepartez de ruine si am sa ma pierd in paduri:
























 Stiu ca mai am mult de munca, dar am sa ma tin de antrenament:



   Ptr. cei care vreti succes artistic garantat pe forumuri: Va duceti la ciobani si pozati cum fac ei mamaliga, branza, cum injura ca niste apucati, beau de sparg apoi fac antrenament de box pe nevestele din dotare, cine nu are nevasta o sa se razbune pe capre! Upss, cred ca trebuie sa taiati putin...
 Apoi mergeti la manastiri, si daca nu va sar aia in cap sa "dati banu, dati banu" poate pozati privirile pofticioase ele unor locatari...
 Gasiti babe pe la poarta sau la biserica in diverse sate, sau mosi barbosi, dar se pare ca astia s-au cam fumat;
 Obligatoriu nuduri in ruine, nu conteaza ce si cum, sa se vada tzatza, cur, ceva, si ruinele cat mai mari. Daca gasiti niste "cauciuce" de tractor, incercati sa introduceti modelul in el. Daca intra. Daca nu, cautati o macara si o puneti pe fata sa "mane" macaraua. Cand se marita fata (dupa sedinta asta o sa se marite repede) veniti cu ea imbracata in mireasa si o pozati cum arunca rochia la gunoi.
 Obligatoriu treceti peste prostiile alea cu compozitie, balans de alb, claritate, treimi de aur...
 Faceti doar ce va trece prin cap, apoi manipulati fisierele acoperind ochiul stang cu palma dreapta, dati clik pe OK la sfarsitul procesarii. Daca nu sunteti adeptul procesarii, dati ok din camera, apoi developati alb/negru si va culcati. Cand va treziti o sa aflati ca sunteti artisti!
Succes tuturor!
Ma duc sa-mi salvez Delfini.

  Aaaa, am uitat, am uitat: sa  nu cumva sa cititi manualul aparatului sau al blitz-ului, nuuu, ca va faceti de ras! Daca aveti nevoie sa schimbati ceva pe-acolo intrebati pe altul, eventual pe unul care are teleul mai mare, ca ala sigur stie cum e treaba! Ca mie mi-a tipat unul pe forum cum ca ce mare branza, ai citit si tu manualul camerei si al blitz-ului de 3 ori si ne disperi acum cu setari corecte...
 Am fost de multe ori cu un fotograf (semi)celebru prin Dobrogea si nu numai, iar cand imi era lumea mai draga nu-i mergea aparatul, blitz-ul sau cardul. Ghiciti cine a rezolvat problemele? Unul care a citit manualul de 3 ori? Ati ghicit! Ultima oara a avut probleme cu un D7000, care"nu-i mai pastra setarile". Ma uit la el si vad ca nu are obiectiv pe aparat, il rog sa puna orice obiectiv pe aparat si o sa-i ia setarile, vroia sa schimbe pe matriceal sau spot si nu se putea, ramanea  pe ponderal central... cand nu-i mergea blitz-ul il rugam sa schimbe acumulatorii, ca nu s-a inventat inca Perpetuum mobile... si tot asa. Bei' astia care cititi manualele: HUUUUUOOOOOO!

Comentarii

  1. Dacă toate cele color de mai sus erau alb-negru erau și ele mai ... artistice! Dar așa... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Din pacate nu ma pricep la de-astea...:)
    Marcel, vreu sa-mi printezi niste gunoaie facute prin balarii, dar vreau mari si cu rama aurita!!!:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Noi printăm doar chestii artistice, nu gunoaie, și neapărat cu ramă alb-negru! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Atunci iertaaareee boierule! Ma duc sa-nvat pe niste forumuri cum "se face alea":)

    RăspundețiȘtergere
  5. Cand se aduna tare multe, imposibil sa nu te descarci la un moment dat :)

    PS: Superbe fotografiile, chiar si asa color, o sa trec cu vederea :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Păi te rog frumos....

    Și să nu te mai prezinți cu chestii d-astea color sau mai rău, cu ramă aurită și să nu fie alb-negru! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Bun!
    Sambata asta am programat o sedinta foto.
    Si o vroiam intr-o carierea de piatra parasita.
    Stiam parerea ta despre fete in ruine si inainte de a citi articolul asta.
    Dar acum dupa ce l-am citit ... mai am 2 zile sa gasesc alta locatie.
    Sper sa-mi vina inspiratia :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Punct ochit, punct lo....ce mai inamicul e mort :)
    Felicitari.

    RăspundețiȘtergere
  9. aia cu dslr-ul si"hartistu`" e tare..de fapt ai o problema;daca suntem o tara de meseriasi, si unii stie din prima.. de ce te`nervezi?! poate se va inventa si un action ca ar fi pacat sa muncesti ore in sir pt o poza, nu? baieti trebe multa transpiratie pt calitate. eu inca lucrez.

    RăspundețiȘtergere
  10. Cat adevar graiesti in randurile de mai sus. Am inceput sa fotografiez din pasiune apoi usor usor am invatat citind diferite carti despre lumina, wb, cum se fac portretele, nudurile, etc. Dupa care intru pe un forum ( il stii foarte bine ca ai inceput sa postezi si pe el) si vad o poza de la o nunta, in alb negru, cu tot soborul de preoti de parca era exorcizare. Comentez subtil, ca ar trebui sa nu mai fie alternanta si imi iau suturi ca ii sperii clientii. De atunci m-am lecuit de forumurile de la noi. Stiu ca mai am foarte mult de invatat, dar de la pozacii de la noi nicidecum.
    Mult spor in continuare.

    RăspundețiȘtergere
  11. Eram intr-un un grup din facebook si comentam cateva fotografii expuse de ceilalti - cat mai tehnic - dupa principiile de baza: regula treimilor, grija la fundal pt portrete, mai mult spatiu in directia in care priveste subiectul, etc. Am fost luat la suturi de genul: "pleaca dom'le cu aiurelile astea ca noi suntem artisti" sau "bine ca ai citit tu pe net s'acu te dai mare".
    Din pacate, tot mai multi fotografi citesc replica cu "invata regulile si apoi incalca-le (controlat)" si se gandesc asa: "de ce sa le mai invat daca tot pot sa nu le respect". Uite asa am ajuns eu sa ma enervez pe tema unghiului de fuga daca are sau nu legatura cu directia in care se deplaseaza camera in momentul declansarii :).

    RăspundețiȘtergere
  12. Deh ... Mircea .. ai atins o coarda sensibila rau. Fiecare se oftica atunci cand te ii spui ca jucaria sa ii mai nasoala! Adevarul este cu siguranta pe undeva la mijloc. In scrierea cu lumina nu spune nicaieri ca trebuie neaparat sa fie mono- ori policromatic. De aceea ne-a dat Doamne-Doamne vazul in culori. Sa ne bucuram de toate, unii mai mult, atii mai putin!
    Eu, ca un pozac mic de nunti ce sunt, pentru a nu fi acuzat de ceea ce spui tu (si bine spui) pe DVD-ul cu pozici in afara folderului cu foto care trec de filtrul criticii mele, mai am un folder unde se gasesc si variantele color ale celor care eu le vad alb/negru ori sepia. Asta pentru ca nu imi place barfa de genul: a gresit WB sau expunerea si gata .. a convertit-o intr-una din cele doua ... Ambele variante au farmecul lor daca sunt in rezonanta deplina cu ceea ce vrea sa spuna cadrul respectiv. Daca nu .. sunt o balacareala jalnica.

    RăspundețiȘtergere
  13. Urasc "Artistii" aia cu alb-negru, urasc persoanele care zic ca fac totul perfect din aparat si nu isi editeaza pozele. Adevarul e ca scot numai rahaturi din aparat si din gura de asemenea.

    Putini fotografi recunosc ca reusesc sa faca ceea ce fac cu ajutorul in mare parte a aparatului, se considera artisti universali si sustin sus si tare ca fac poze de aceeasi valoare estetica cu orice aparat. De unde se observa si frustrarile lor, neajunsul in propriul lor EGO.

    Felicitari Mircea pentru articol, esti printre putinii care indraznesc sa educe prostimea cu ce se mananca fotografia.

    RăspundețiȘtergere
  14. Nu incerc sa educ pe nimeni, dar am dat de gunoi sub presul de la usa.

    RăspundețiȘtergere
  15. Adevarul e ca atunci cand livrezi clientului un cacat si te scoti ca ii arta, primul impuls e sa retaliezi la un asemenea articol!

    RăspundețiȘtergere
  16. Lucrurile sunt simple: am fost crescuti, suntem si vom fi crescuti cu sabloane. Arta in fotografie e alb/negru. Masinile de mafioti sunt Marca mercedes-benz culoarea neagra s.a.m.d.
    La inceput au fost doar aparate alb/negru, iar primi care au facut arta din fotografie, normal, au facut poze in monocrom.
    Oamenii sunt "animale" de grup, ciurda, hoarda, cum mai vreti sa ziceti si de aici porbeste impulsul de a se afilia la un grup pentru a crede ca sunt buni.
    De aici, daca le combinam: sabloanele, nevoia de aparatenta la grupuri, nesiguranta naturala a omului si frica de necunoscut, nasc acesti idioti.
    Nivelul de inteligenta, global, nici nu a crescut nici nu a scazut, doar noi, oamenii, ne-am inmultit, altadata la 20 de ani erai barbat, astazi la 35 inca locuiesti cu mama.
    Dl. Mircea aici chiar a-ti pus sare pe rana, pentru multi, si va felicit pentru asta, cineva trebuie sa spuna lucrurilor pe nume.
    Bafta in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  17. Bun articol,multe adevaruri,e buna o trezire din asta la realitate si in domeniul fotografiei.Parerea mea d-le Mircea,nu mai frecventati forumurile romanesti si o sa scapati de mult stres inutil.Eu le folosesc doar pentru sectiunea :vanzari/cumparari...in rest doar polemici inutile.Cand vreau informatii caut pe site-uri/forumuri de "dincolo".Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  18. Ca si privitoare de fotografii, nu fotograf, m-am bucurat mult de fotografiile de aici. Pot chiar spune ca astfel de fotografii imi fac si mie pofta sa mai vad si altele (incep sa ma suspectez ca lipsa mea de entuziasm altminteri nu are a face cu fotografia ca indeletnicire, ci mai degraba cu calitatea rezultatelor vanturate frecvent drept profesionale...)

    RăspundețiȘtergere
  19. articol ce il salvez la favorite si sigur il recitesc de cateva ori :)
    in plus fotografiile din articol imi par fff bine alese.multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  20. Eu as spune ca nu trebuie judecat un forum dupa figurile "proieminente" care au intotdeauna ceva de spus/comentat.
    Cainii latra, ursul merge.

    Excelent articol !

    Katran

    RăspundețiȘtergere
  21. Cornea Raducu Sabin30 septembrie 2011, 15:54

    Pai nu-i mai bine asa? Nu-i mai bine ca "nonconformistii" sa posteze pe forumurile romanesti? Aici nu prea intra profesionistii de afara, asa ca macar nu ne facem de ras. Nu ca n-ar fi si pe acolo uscaturi, dar mai bine sa nu ne cunoasca, decat sa ne facem de cacao. Si totusi eu cred ca are si forumul asta romanesc o parte buna, dar numai pentru incepatori si simplii pasionati (care fotografiaza ca hobby), nicidecum pentru proesionisti. Pune omul o poza (prima poza pe forum, de obicei complet respingatoare) si asteapta critica. Obtinand una negativa, unii pleaca (eventual se considera neintelesi), altii incep sa se certe considerandu-se nedreptatiti, iar pe o mica parte ii ambitioneaza, incep sa citeasca si evolueaza. Eu cred ca Mircea crede in cei din urma!

    RăspundețiȘtergere
  22. Bun articolul:D:D
    Imi puteti spune ce studii aveti in domeniu fotografic?
    Articolul asta e un fel de" Zavoranca fura lu masa cimitiru cu tot cu locul ei" adica ceva de ziaru Libertatea.
    Ce va pasa daca unii vor sa faca poze la stana de oi , in ruine , in gauri de sarpe sau pe unde le tuna lor capul. Experienta se castiga in timp. Tu ne dai exemple de fotografii facute de pers care au un aparat in mana de 2 ani, mi se pare josnic din partea ta avand in vedere anii si experienta ta.Andrei

    RăspundețiȘtergere
  23. Da. Eu întotdeauna am spus că Moryiama sau Nobuyoshi fac prea mult alb-negru.

    Mircea, ne spui și nouă ce este "estetica"? Dar nu din dex te rog.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. as vrea sa-ti raspund anonim fireste. Sunt un om care citesc acest blog dar nu prea postez. Estetica este cunoasterea frumosului. Cunoasterea prin simturi. Si cum bunul simt este dat de insasi natura noastra, de limita noastra ca oameni,de limita fiecaruia ca si acumulare de experienta si cunoastere. Perceptia, imaginatia si intuitia stau la baza esteticii. La baza esteticii sa stii ca sta experimentul iar ca teorie o filosofie a frumosului/uratului. Ca vrem sau nu sa intelegem asezarea in cadru, in planuri, cromatica etc. ca vrem sa folosim aceste informatii sau nu , prin imagine vom transmite privitorului ceva. Daca ne atingem scopul sau nu , inseamna ca reusim sau nu sa avem capacitatea de a folosi metoda cea mai buna de a ne atinge scopul. Estetica este o oglinda a psihicului nostru a naturii noastre de a vedea inlauntru nostru si in afara noastra. Am citit odata o parere a unai tinere aspirante la fotografie, parerea ei despre peisaje si dorinta de a face fotografie de razboi. In momentul ala facea fotografii cu gunoaie din spatele unor blocuri. Sigur e ok daca voia sa fie un manifest pentru curatenia din cartier sau asa intelegea ea arta. M-am cutremurat, sincer. Cu multa stima

      Ștergere
  24. Domnule Andrei, ptr. ce vreti diplomele mele in domeniu? Vreti sa ma judecati in functie de ele? Sau vreti sa ma angajati? Renuntati, e posibil sa nu va permiteti.
    Vladimir: Chiar asa subtil am fost?

    RăspundețiȘtergere
  25. Mircea, o definiție pe care o poți da tu, bazată pe experiența și cunoștințele tale, nu copy-paste din vreun tratat sau exemplificări "uite așa e, nimic cu pretenții axiomatice.

    RăspundețiȘtergere
  26. Matematica si chimie. Inteleg ce vrei, nu am sa intru in jocul tau. Nu transforma locul in chat. Daca vrei alte explicatii, urmareste blogul, o sa le gasesti in posturile urmatoare.

    RăspundețiȘtergere
  27. Vezi ca am postat ceva despre estetica:
    http://intufisuri.blogspot.com/2011/10/nuduri-dar-fara-ruine.html

    RăspundețiȘtergere
  28. Eu am intrat odata pe un forum si mai ca era sa ma las de fotografie. La un moment dat cineva mi-a spus ca nu e vorba de fotografiile pe care le fac ci de felul meu de-a fi, de parca ne cunosteam de undeva.....Total irelevant. De-atunci stau departe de forumuri si caut critici in alte parti. Acum, dupa ce am citit acest articol, imi dau seama de ce n-am avut succes pe forumuri... :) S-auzim numai de bine, Mircea.

    RăspundețiȘtergere
  29. Sunt convins ca majoritatea celor care intra pe acest blog au facut poze la nunta, e si normal ca invata cate ceva de la dvs. Cel putin eu sunt foarte incantat de viveza de care am auzit doar pe blogul dvs. Ma irita in schimb inganfatii, cei care dau pe afara de arta si cica se nasc direct fotografi. Eram pe la inceputuri cu primul meu dslr si cica mi-am facut un prieten extra fotograf. Ma suna la orice ora sa mi arate inca o capodopera de a lui , ce puteam sa i zic ca-i plina de zgomot si ca nu e in treime, nu aveam curajul asta, pana intro zi cnd imi expune o "capodopera" de portret alb negru. Mi-a cerut parerea, si i-am zis ca pt. mine e un portret alb-negru si nu mi inspira nimic, raspunsul a fost urmatoru: ca sunt un nesimtit si ca e o onoare sa vb. cu el la telefon...:)
    Cristi

    RăspundețiȘtergere
  30. @Vladimir
    Fiecare dintre noi se apropie in felul sau de Dzeu. Sintem “mai mult” decit “diferiti”, sintem unici. Despre doua principale cai vorbea Berdiaev (si eu, pornind de la ce spunea el, scriam in lucrarea mea Sfintenia cutezantei. Controverse in jurul ideii de geniu): cea a sfinteniei si cea a creatiei. Pe cea de-a doua o considera “curajoasa”, fiindca, daca in cazul primei ai certitudinea obtinerii mintuirii, in cazul celei de-a doua, nu ai nici o certitudine. Ei bine, sint oameni care nu pot trai decit asa: prin creatie. Indiferent pe care din cele doua cai te apropii de Divinitate, o vei face numai in modul tau, unic. Si nu ai dreptul sa-l desconsideri pe cel care a ales o alta cale.
    Fiecare dintre noi il intilneste pe Dzeu in felul sau specific, il traieste in modul sau unic. Unii il traiesc frumos si incearca sa le transmita si altora acest mod de viata. Pentru ei frumosul este una din trasaturile definitorii ale persoanei. Ca sa fac o analogie: unele femei nici macar nu-si invelesc copiii si nu le spun “noapte buna”. Altele, ii pupa pe frunte si ies grabite din camera copiilor. Unele mame isi adorm copiii leganindu-i si atit. Unele, se roaga impreuna cu ei, apoi linga ei, pina tirziu in noapte (cu iubire). Altele, le cinta (frumos). Altele, le spun povesti (frumos). Unele, le deapana amintiri pe care cladesc, cu ei, vise (frumoase). Intre acestea toate, uneori isi gaseste loc si imaginea frumoasa, care la un moment dat poate deveni fotografie… Arta fotografica. SD
    (revin, sint prea multe caractere...)

    RăspundețiȘtergere
  31. Poti invata pe cineva sa traiasca frumos? Si: poti invata pe cineva sa iubeasca? Sigur ca da, ambele, dar nu (sau nu numai!) punindu-l sa citeasca din carti despre principiile esteticii (il poti invata numai sa judece conform acestor principii) sau despre “mecanismele” sentimentelor (il vei invata, poate, ceva psihologie). Cartile si studiile ajuta, neindoielnic, dar nu pot inlocui “exemplul personal” in trairea alaturi de cel caruia vrei sa-i transmiti modul tau de viata frumos. Si modul tau de viata iubind. Frumosul si Iubirea. Poti crea daca ai ajuns sa traiesti frumos si iubind. Si exemplul personal antreneaza in demersul tau tot ce te-a format, ce te-a invatat pe tine si rezoneaza, acum, cu trairile celui de linga tine.
    Revenind la Dzeu: fotografii autentici fac ceea ce spunea Dali despre pictori (sau, in orice caz, despre el insusi): pregatesc in permanenta intilnirile cu Divinitatea, “cadrul” in care sa-l redescopere (ei si cei din jur) pe Dzeu in fiecare zi, in fiecare loc, in oameni, in natura, in cele mari si in cele mici. Ei “impodobesc” lumea (mai intii – sau concomitent – pe cea launtrica, apoi pe cea in care se afla) cu tot ce pot crea (“pregati”) mai frumos, ca in mijlocul acesteia, infrumusetata ca de sarbatoare, sa-l intilneasca pe Dzeu. Si o fac cu dragoste, cu bucurie, caldura, cu entuziasm… Este imposibil sa nu te “molipsesti” de aceste trairi frumoase. Cum nu te puteai impiedica sa visezi frumos dupa ce mama te… invatase sa adormi cu ele in suflet. Practic, in preajma lor redevii copil, eliberezi copilul din tine care e fericit in aceasta lume frumoasa.
    SD

    RăspundețiȘtergere
  32. Desigur, este posibil sa-l intilnesti pe Dzeu in suferinta. Iar ca artist, sa incerci sa transmiti durerea, “cutremurarea”, decaderea omeneasca etc., toate aceste parti “innegurate” ale vietii si sacrificiilor semenilor. Sa nu cauti simburele de lumina pentru a-l impartasi cu ceilalti, ci sa te straduiesti sa faci insuportabil intunericul, ca sufletele, rascolite, sa-si adune orice farima de putere si sa “alerge” singure catre altceva. Intr-un fel de estetica a uritului. Este si aici o iubire si o rezonanta, la fel de “mari”, la fel de profunde. Dar… esti in stare? Esti sigur ca, zicind cu un termen teologic, nu te si nu le (sufletele) vei “sminti”? Ca nu te si nu le vei pierde? Unii oameni simt pina unde isi pot forta limitele. Altii, nu. Unii simt care sint limitele semenilor, altii, nu.
    Nota cineva (cred ca si tu, pe un alt blog) ca estetica este un mod de supravietuire. Supravietuirea este necesara, dar nu si suficienta. Putem spune ca estetica, vazuta dintr-o anumita perspectiva, este un mod de viata, acel mod de viata al celor care traiesc intru frumos si crearea, si comunicarea intru comuniune, a frumosului. SD

    RăspundețiȘtergere
  33. Scuze, Mircea, ca am scris atitea rinduri pe blogul tau, dar nu am putut, la ora asta, sa rezum mai mult de atit raspunsul pentru Vladimir.

    Si i-as mai raspunde si lui Andrei, dar nu cred ca e genul care revine pe blogurile pe unde... "a mai fost". SD

    RăspundețiȘtergere
  34. A, si mai era ceva, Vlad, din aceleasi motive sint necesare si "workshopurile". Pentru ca unele principii (poate cele mai importante) ale esteticii ca mod de viata nu pot fi transmise decit "fata in fata", trecind impreuna prin anumite experiente si rezonind efectiv unii cu altii. Ma opresc aici. SD

    RăspundețiȘtergere
  35. Nu vazusem trimiterile ironice pe care le faci la uriasul Daido, apropo, Moriyama, nu Moryiama. Ironice la adresa celor mici, desigur, dar si a lui Mircea, dupa cum am perceput eu tonul tau. Daido - un fotograf "batrin", care ilustreaza decadenta societatii (japoneze, in primul rind) contemporane, in care nu mai sint respectate valorile vechi, traditia. Nu toti sintem Moriyama si asta nu inseamna ca, daca nu ne ridicam la valoarea unuia ca el, nu mai trebuie sa fim fotografi. Folosesc pluralul prieteniei, eu nefiind fotograf. El nu foloseste nici alb-negrul, nici multicolorul la voia intimplarii sau fiindca e "la moda". Si are motive, sa zic asa, sa foloseasca mai mult alb-negrul. Stim - sau ar trebui sa stim - cu totii cit de dramatica este ruptura dintre traditie si post-modern in Japonia. Trecind prin tragedia razboiului. Nu cred ca "s-a luat" nimeni de artisti precum acesta, nici de cei care il au ca model si tind catre mai buna exprimare. Dimpotriva, mesajul lui Mircea a fost foarte clar. SD

    RăspundețiȘtergere
  36. ...altul (am sarit un cuvint). :)))

    RăspundețiȘtergere
  37. Aiurea Mircea. Te iei de toata lumea ca sa-ti explici preferintele personale. Daca o sa tragi vreodata o nunta o sa vezi ca nu e ca o sedinta foto. O nunta e compusa din 20 de sedinte foto in 20 de locatii, cu 20 de tipuri de lumina si 20 de atitudini. Ai socrul mare care sta in costum, sobru in biserica, si apoi scoate limba in timp ce danseaza in fum, la petrecere. Nu poti trata totul la fel. Fotografii de nunta care gandesc ca tine vin si fac 200 de fotografii pe nunta, pun limita de 5 ore si se mira de ce fac 2 nunti pe an, si doar o parte din cei ce privesc imaginile sunt impresionati. Imi pare rau ca nu gusti fotografia alb-negru, dar sunt fotografii care nu au sens in color, si sunt fotografii care nu au sens in alb-negru, iar cand esti la nunta trebuie ori sa sacrifici unele, ori altele pentru ca toata nunta sa iasa alb-negru sau color. Asta e porcarie mai mare decat sa ai una alb-negru, una color. E bine ca tu stai fix pe tipar, poze clasice bine luminate, culori perfecte, machiaj, par facut si tot ce vrei, dar nu toti trag asta, si sa te iei de toti pentru ca tie nu iti place una sau alta, nu e ok. De curios, ai rasfoit o carte de fotografie contemporana ? Ai fost la o expozitie foto a unor artisti recunoscuti ? Acolo e totul perfect incadrat, luminat si balansat ? Daca ti-ai gasit clientii tinta, traiesti bine din ce faci acum, esti apreciat pentru ce faci si nu vrei sa schimbi nimic, te felicit. Dar te inchizi intr-un colt cu gandurile astea si mai si arunci cu noroi pe altii. Succes.

    RăspundețiȘtergere
  38. EstetikMe gustaría hacer la estética de mama. Necesito un buen cirujano plástico.Göğüs estetiği

    RăspundețiȘtergere
  39. Above pictures are mind blowing. Thanks for sharing useful thoughts.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Review Olympus OM D E-M 1 MkII. Sau cum să câștigi atunci când toți cred că ai pierdut....

Toate fotografiile din acest review au fost trase în format ORF și convertite în Tiff/Jpeg cu programul PhaseOne - Capture1.  Deoarece trag doar Neutral iar culorile și contrastul în acest caz sunt mai șterse decât ce vedem în realitate am prelucrat fotografiile la nivel de contrast și saturație. Sunt și multe cadre la care nu am fost nevoit să intervin absolut deloc după conversie. Cine are o problemă cu acest aspect să fie sănătos. Voi posta o arhivă cu cadre la rezoluție maximă precum și fișierele ORF, așa încât să fie toată lumea mulțumită.    Citirea acestui material NU ESTE OBLIGATORIE.

  Voi scrie acest material încercând să exprim senzațiile prin care am trecut din momentul în care am hotărât să provoc soarta, renunțând la titlul de Ambasador Nikon în Romania, ptr. a mă arunca cu capul înainte într-o mare învolburată și plină de necunoscute. Cu numai câteva luni în urmă dovedeam ignoranță, râzând de sistemele mirorless, indiferent de cine le produce. Ce-i drept, eram atras de…

Olympus OM D E-M 1 Mk II review - or how can you win, when everyone else thinks that you have lost…

Note: All photos presented in the following review have been shoot in RAW format and were converted to TIFF/JPEG using PhaseOne - Capture 1 software. Because my default settings are all on Neutral and therefore both the colors and the contrast will be a bit faded compared to what our eyes will perceive, I had to edit the photos to add some contrast and saturation to be able to reflect the real colors. This was not the case for all photos that are presented below, as for some of them I did not had to adjust anything once the RAW was converted to TIFF/JPEG. Whoever has any issues with this can consider it it’s own problem. I will add as part of an archive full size photos as well as the RAW files, thus making everyone happy. By the way: reading this review is not a mandatory thing!
I shall start writing this review, by trying to express the feelings that I’ve had the moment when I have decided to challenge my fate by renouncing the honorary title of Nikon Ambassador, only to throw myse…

Despre editare, ptr puriști, hartiști și tot felul de triști.

Mai fac greșeala și postez din când în când cadre dificile, activând imediat câte un odihnit ce nu a ieșit probabil la fotografiat atât de des, sau pe distanțe suficient de mari de fotoliul din care emite un devastator - "PRELUCRATĂ! Putem vedea una needitată?"

La un moment dat, o domnișoară de la arte a comentat și ea, sugerând că de fapt eu sunt bun la editare, prelucrând pozulicile mediocre până la nivel comercial de wow. Domnișoara mea dragă, de ce nu ieși dumneata ziua din casă până nu te dai cu fond de ten, rimel și ruj? Ți-e rușine cu tine Raw? Ziceți că nu e corect ce fac? Vă permiteți voi pare să fiți corecți până la extrem? Hai să vă văd!

  Hai să vedem cum este și cu editatul/prelucratul acesta în fotografie. Am să expun poziția mea vis a vis de subiect. Consider că fotograful nostru nu alterează fotografia atât timp cât nu adaugă informație (elemente de imagine) care nu se regăsea în scena fotografiată. Senzorii aparatelor foto digitale au un comportament lin…