Treceți la conținutul principal

Portret la Cetatea Carului


Doar ce m-am intors de la Workshop si intrebarile au inceput sa curga, si cum eu stapanesc mai greu cuvintele am sa ma folosesc de imagini, atatea cate sunt. Locul este de nedescris in cuvinte, pensiunea Cetatea Carului fiind amplasata intr-un loc strategic inca de pe vremea Dacilor, care aveau aici un punct de veghe. Astfel ai vedere spre Muntii Bucegi daca esti cazat in camerele fara sot (pe dreapta) si Muntii Piatra Craiului daca esti cazat la cele cu sot (pe stanga). Cam asta poti fotografia direct din camere:









 Vineri am facut cunostinta cu cei veniti si am stabilit planul de bataie ptr a doua zi, am mai alocat cateva ore de discutii privitor la setarile aparatelor, de ce alegem una de ce alegem alta.
 A doua zi dimineata am inceput sa fotografiem pe o vreme cetoasa, umeda:








Apoi a urmat o pauza,






masa si inca o mica pauza:



si am iesit iar la pozat:







si am pozat,



am pozat,









Pana a venit seara si ne-au rapit OZN-urile:





Dar am evadat si am inceput sa procesam imaginile pana la 1 noaptea:




 Iar dupa selectiea fotografiilor mi-am dat seama ca avem recolta bogata.
Am sa postez rezultatele catorva dintre ei, de la restul urmand sa primesc fotografiile zilele astea.

 Obreja Tina Genovia:







Anca Tanase:





Sebastian Bleoju:






Virgil:





Am trecut rapid prin toate si nu am putut departaja usor un castigator, astfel am hotarat ca la iesirea din Dobrogea (6-7-8 Octombrie) sa-i invit gratuit pe toti participantii la Workshop-ul de la Cetatea Carului. Sa le arat Dobrogea mea, sa facem portrete la cetatea Enisala si pe la Pietrele Mariei de langa Greci.


 Cand sa plecam de la Ceatatea Carului s-a lasat cu bataie, dupa ce initial am pozat civilizat, in grup compact. A fost de la scule, toti vroiau teleul mare:













Am invins pana la urma





asta pana m-a lucrat Geanina. Evident, pe la spate!


Urmeaza Revansa din Dobrogea! Asta daca fac rost de Braga! Cica ajuta la vindecarea ranilor.

Comentarii

  1. Cu asa prezenţe feminine (ce estompeaza mareţiile montane :)), cu un usor aer retro flower-power, era imposibil ca uorkşopu' să nu iasă altfel decât perfect! Sper că spiritul anilor 60-70 a fost cu voi:)!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt invidios pe și încăntat de talentul vostru !

    RăspundețiȘtergere
  3. Cornea Raducu Sabin29 septembrie 2011, 11:07

    Ce mult ma bucur ca se va repeta. Cine zicea ca "o minune nu se repeta de doua ori, sau ca nu tine prea mult"? Iata si exceptia!

    RăspundețiȘtergere
  4. incercand sa imi platesc o datorie, am luat tot blogul la puricat. da, nu imi scapase nimic, dar mi-a placut sa rasfoiesc toate paginile, sa retraiesc acele clipe cand am descoperit blogul, cand am citit prima data una articol de aici sau emotia asteptarii unui nou post. m-am simtit ca atunci cand revad un film bun.
    multumesc mircea

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre pozografi. Care este...

Așezați-vă bine în scaun, eventual cu o pastilă de inimă la îndemână, că o să vă doară! e din categoria - Lumea-i rău și are arme. Capitolul - Viața-i greu.

     *   Pozograful începător - a fost creat de Dumnezeul pozografilor, din masa amorfă a selfiștilor, care se trag în telefoane. Este mana cerească a producătorilor și vânzătorilor de echipamente, deoarece, dacă-i lasă tata lor, vor achiziționa tot felul de echipamente inutile, crezând că posesia unei pianine în sufragerie te face automat Pianist. Sau Pianinist...
 Vor citi pe nerăsuflate tot ce găsesc pe net, evident fără să poată discerne gunoiul de informația reală, apoi se vor atașa de o marcă foto, în funcție de ce au în posesie cei cu care interacționează. Trebuie tratați cu atenție, deoarece chiar au nevoie de ajutor, iar dacă vrei să-ți faci o armată de susținători în viitor, ei reprezintă cel mai bun material, deoarece sunt încă maleabili, poți să-i frămânți relativ tare, ptr a-i modela. De obicei nu vin în turele mel…

Review Olympus OM D E-M 1 MkII. Sau cum să câștigi atunci când toți cred că ai pierdut....

Toate fotografiile din acest review au fost trase în format ORF și convertite în Tiff/Jpeg cu programul PhaseOne - Capture1.  Deoarece trag doar Neutral iar culorile și contrastul în acest caz sunt mai șterse decât ce vedem în realitate am prelucrat fotografiile la nivel de contrast și saturație. Sunt și multe cadre la care nu am fost nevoit să intervin absolut deloc după conversie. Cine are o problemă cu acest aspect să fie sănătos. Voi posta o arhivă cu cadre la rezoluție maximă precum și fișierele ORF, așa încât să fie toată lumea mulțumită.    Citirea acestui material NU ESTE OBLIGATORIE.

  Voi scrie acest material încercând să exprim senzațiile prin care am trecut din momentul în care am hotărât să provoc soarta, renunțând la titlul de Ambasador Nikon în Romania, ptr. a mă arunca cu capul înainte într-o mare învolburată și plină de necunoscute. Cu numai câteva luni în urmă dovedeam ignoranță, râzând de sistemele mirorless, indiferent de cine le produce. Ce-i drept, eram atras de…

Africa, fotograful, pensionara engleză și wild life-ul vândut grețos.

Am așteptat câteva luni înainte de a povesti adevărul, din punctul meu de vedere, despre așanumitele ture de safari foto în Africa. Am zis să mă mai liniștesc, și cred că am făcut bine, dar chiar și așa, materialul va supăra ceva lume...
  Când mi s-a propus să merg în tura asta am refuzat, spunând că nu am încredere în ofertele care se tot lansează an de an. Mi s-a promis atunci că va fi o tură DEDICATĂ fotografiei de wild life, unde totul va fi optimizat ptr acest demers - cazările în locuri de unde să nu mergem ore în șir cu mașinile până la prima găină sălbatică, ghizi experimentați în fotografia de wild life, mașini dedicate acestui gen de safari, program flexibil, adaptat la dorințele noastre. Îhââmmm, chiar așa a fost!...
  Am plecat din București, cu o escală de o noapte la Doha.



  Din Doha, am plecat a doua zi iar după câteva ore de zbor am aterizat în Tanzania, pe aeroportul Kilimanjaro. Din aer am întrezărit craterul Ngorongoro, unde aveam să ajungem la începutul turului…